De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
15:42 27 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

A început Postul Paştelui! 48 de zile de cumpătare, fapte bune şi doar două dezlegări la peşte

ro

27 Feb, 2017 00:00 1290 Marime text
A început Postul Mare sau Postul Paştelui. Timp de 48 de zile, începând din această luni, creştinii ortodocşi se vor nevoi în post şi rugăciune, pentru a întâmpina, aşa cum se cuvine, cel mai mare şi mai luminos praznic al întregii creştinătăţii, Învierea Domnului Iisus Hristos sau Paştele, care, în acest an, coincide cu ziua de 16 aprilie. 
 
În prima zi din Postul Paştelui, dar şi în a doua, marţi, 28 februarie, precum şi în alte zile, marcate ca atare în calendarul creştin-ortodox, li se recomandă credincioşilor să consume numai pâine şi apă, dar nu oricând, ci doar seara, după asfinţit.
 
În această perioadă, din 27 februarie până pe 15 aprilie, creştinii ortodocşi vor posti, abţinându-se de la orice produs de origine animală, dar şi de la vin şi untdelemn. Totuşi, sunt zile, aproape săptămânal, când credincioşilor li se permite consumul de vin şi de ulei. Vor fi şi multe zile de post aspru, în care se vor consuma doar pâine şi apă, numai seara, dar şi zile de post negru, în care nu se va băga nimic în gură.
 
Pe parcursul celor şapte săptămâni de cumpătare, vor fi doar două dezlegări la peşte, pe 25 martie, într-o zi de sâmbătă, de Buna Vestire sau Blagoveştenia, după cum i se mai zice în popor acestei sărbători cu dată fixă, şi pe 9 aprilie, atunci când, exact cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti, va fi prăznuită Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos, numită şi Duminica Floriilor.
Mai mult, în zilele din Postul Paştelui, la fel ca în orice zi de post, nu se fac nunţi.

Pomenirea morţilor 

În această perioadă se fac fapte bune, de milostenie, dar se vor face şi slujbe speciale pentru cei adormiţi, pe parcursul a şase sâmbete consecutive, începând din 4 martie (Sâmbăta lui Toader) până pe 8 aprilie (Sâmbăta lui Lazăr), dar şi în Joia Mare.

„Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc... “

Chiar dacă postul presupune înfrânarea de la lucruri de prisos, de la mâncare, gânduri, fapte şi obiceiuri dăunătoare, creştinii trebuie să parcurgă cu bucurie acest drum spre mântuire şi să nu uite că postul nu este motiv de fală în faţa semenilor.
 
În aceste zile, ei vor respecta îndemnul Domnului Iisus Hristos, care zice: „Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie“.
 
Cele şase zile dinaintea Învierii fac parte din Săptămâna Mare sau a Patimilor, care va culmina, duminică, 16 aprilie, cu praznicul Învierii Domnului. În aceste zile de o mare încărcătură spirituală, în bisericile creştin-ortodoxe se oficiază în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri slujbe speciale, numite denii, de o copleşitoare frumuseţe, menite să-l facă pe credincios să înţeleagă Jertfa lui Hristos şi importanţa Învierii Sale de a treia zi. 

Care sunt celelalte mari posturi din an

Postul Paştelui este cel mai lung şi cel mai aspru dintre cele patru mari posturi din an, fiind totodată şi primul. Însă şi bucuria pe care creştinul o resimte apoi, de praznicul Învierii, este pe măsură. Deoarece, prin Învierea lui Iisus Hristos, firea omenească se reînnoieşte prin biruinţa Vieţii asupra morţii. Iar atunci va fi mare bucurie!
 
Celelalte trei mari posturi din an sunt: postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (12-28 iunie), postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august) şi postul Crăciunului (15 noiembrie-24 decembrie), toate având date fixe.
 
În popor, Postului Mare sau al Paştelui i se mai zicea şi Păresimi, de la latinescul „quadragesima“, care însemna „patruzeci“, deşi, după cum s-a văzut, acest post ţine 48 de zile. El aminteşte de postul de 40 de zile pe care l-a ţinut Iisus Hristos în pustiu înainte de a începe misiunea Sa mesianică. Fiecare mare post este precedat de Lăsatul-secului, zi de frupt. Trecerea la Postul Paştelui s-a făcut treptat, prin două astfel de momente: Lăsatul-secului de carne (pe 19 februarie, în Duminica Înfricoşatei Judecăţi) şi Lăsatul-secului de brânză (pe 26 februarie, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa

Citeşte şi: 

Duminica lăsatului-sec de brânză sau a Izgonirii lui Adam din Rai

Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zi de vineri, cu dezlegare la ouă, lapte şi peşte

Duminica Înfricoşatei Judecăţi. Ce reprezintă

Sâmbătă sunt Moşii de Iarnă. Postul e aproape. Se fac pregătiri pentru Lăsatul-secului de carne
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii