Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:37 26 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Apa de sub case

ro

01 Oct, 2002 00:00 4406 Marime text

Un cartier din Tuzla este inundat din cauza unor infiltratii de apa din balta antropica ce a aparut dintr-o eroare

Pentru a salva calitatile apei Lacului Techirghiol, a fost construit un dig care sa impiedice deversarile de apa dulce * Nemaiavand unde sa se scurga, aceasta apa a format o balta, langa localitatea Tuzla * Cu timpul, nivelul baltii a crescut mereu si apa a inceput sa se infiltreze pe sub case * Unele locuinte s-au daramat, iar sub celelalte apa lucreaza rabdator * 4.Curtile oamenilor sunt acum mlastini sau chiar iazuri cu stuf * Primarul promite rezolvarea prin fonduri de la Banca Mondiala, de care oficialii de la "Apele Romane" nu au auzit # Pana atunci, oamenii vor astepta, ca doar nu stau in apa...

"Vine apa peste noi, nu stim ce sa mai facem; eu am izvor sub casa, mama", ne-a spus cu ochii in lacrimi Maria Gheorghe, o batranica de 82 ani, sprijinindu-se in baston. Intr-adevar, de sub fundatia casei batranei izvoraste apa, iar curtea s-a transformat intr-o balta urat mirositoare. Femeia locuieste pe strada Delfinului, dar in balta din ograda femeii traiesc numai broaste. In Tuzla, 80 de familii care stau pe strada cimitirului si pe alte stradute din zona traiesc un cosmar continuu. Totul a inceput in urma cu 20 de ani, atunci cand, la limita sudica a Lacului Techirghiol, a fost construit un dig. Acesta avea rolul de a opri o derea cu apa dulce sa se verse in Lacul Techirghiol si de a stopa distrugerea proprietatilor terapeutice binecunoscute ale apei si namolului. Nimeni nu s-a gandit atunci ca apa se poate intoarce spre sat.Cu timpul, dereaua, alimentata de un izvor subteran care vine de la Costinesti si de apa de infiltratie a unui canal de irigatii din zona, s-a adunat si a rezultat ceea ce s-a numit "Balta Tuzla". La inceput, nu s-a suparat nimeni. Satenii mai scoteau un peste de acolo, mai cresteau un animal. Pe masura ce a trecut timpul, situatia s-a agravat. Satenii ale caror gospodarii se invecineaza cu balta au inceput sa aiba probleme. Apa a aparut in curti, pamantul a inceput sa fie tot mai umed, chiar si vara. Apoi a inceput sa balteasca si sa creasca stuful. Firicele de apa, subtiri dar perfide, au inceput sa sape pe sub temeliile caselor si sa intre in incaperi. Mucegaiul si igrasia au inflorit pe pereti. In prezent, cum vine o ploaie, tot cartierul de langa balta devine o mlastina, apa umple soseaua, iar oamenii pun pe stratul de mocirla punti de lemn, din poarta si pana la usa, ca sa poata intra in casa. La Maria Mihalache, casa a inceput deja sa cedeze. Femeia a abandonat o camera si a cimentuit podeaua celeilalte, pentru a incerca sa castige lupta cu apa. "In curte, nici varza nu creste, de atata apa!", ne-a spus ea necajita, in timp ce se chinuia sa mature apa dintr-un hol. Un alt vecin a abandonat de tot ideea de a-si mai folosi curtea, care a devenit un iaz in toata regula. Acolo a crescut stuful, au venit ratele, iar broastele oracaie zi si noapte. Pe un sac, inconjurat de ape, un pisic negru mieuna de mama focului, parand ca participa si el la drama acestor oameni invadati de ape. Pe o strada putin mai sus, Ion Dinu si-a gasit o noua meserie. El este zugrav de nevoie. "Eu toata ziua varuiesc. Abia se usuca peretii, ca vine din nou apa si se face igrasie si trebuie sa varuiesc din nou", s-a plans el. Unele case sunt de-a dreptul parasite. Aici s-au surpat pereti intregi, gardurile au cazut sub presiunea apei, iar oamenii si-au cautat norocul in alte parti.

Caras printre fecale

Pentru unii sateni, balta e sursa de bani. In apa murdara creste un fel de caras cu urechile albe (vecinii baltii spun ca aceasta este o anomalie din cauza apei murdare), care nu ajunge mai mare decat palma unui barbat voinic. Ei vand pestele pe la Eforie si Costinesti, sa mai scoata un ban. Oamenii care locuiesc in zona inundata spun insa ca apa baltii este mizerabila. Aici se varsa toate reziduurile de la gospodariile satenilor, prin canale de scurgere, pentru ca Tuzla nu are canalizare. Pentru a remedia situatia, autoritatile au construit o statie de epurare a apei, care ar trebui sa absoarba surplusul de apa din balta si sa il trimita in mare. Se pare insa ca statia nu prea functioneaza, pentru ca energia electrica este prea scumpa.

Poate la anul!

Din cele 80 de familii, 34 s-au hotarat sa ia atitudine. Acestea au redactat un memoriu pe care l-au inaintat Prefecturii pe data de 18 aprilie 2002. In paralel, au discutat aceasta problema si intr-o sedinta a Consiliului Local Tuzla, mai cu seama ca intamplarea a facut ca trei dintre cei afectati de inundatii sa fie consilieri. Semnatarii materialului, in frunte cu Stelica Tudor, solicita: "respectarea legislatiei in domeniul mediului inconjurator; refacerea echilibrului ecologic deteriorat, corespunzator legislatiei romane si europene; instituirea unei comisii, cu participarea reprezentantilor locali ai sinistratilor; despagubirea celor vatamati in avutul si sanatatea lor, corespunzator daunelor produse". Ca raspuns, primarul Avram Ghebenei ne-a spus ca exista un proiect de amenajare a baltii, proiect care include montarea unor conducte speciale, de un kilometru si jumatate lungime, care sa duca apa din Balta Tuzla in largul marii. Deocamdata, este gata numai studiul hidrologic, iar banii ar trebui sa vina de la Banca Mondiala. Primarul pretinde ca, in aceste conditii, oamenii vor scapa de cosmar prin luna mai a anului viitor. Mai mult, din grija fata de acestia, el s-a gandit la un fel de despagubire pentru daunele pe care le-a produs apa. Consiliul Local Tuzla a decis ca sinistratii sa primeasca in exploatare cate un lot de pamant, pentru care vor plati, totusi, bani. Dar necajitii care se lupta cu apa de sub case nu au nevoie de pamant, ci de locuintele stricate de infiltratiile de apa. Directorul adjunct al Directiei Apele Romane Dobrogea "Litoral", Andrei Antohi, pretinde ca nu stie cine a construit digul care a rezolvat problema Lacului Techirghiol, dar a stricat gospodariile a 80 de familii din Tuzla. "Nu mai conteaza cine a construit digul, asta a fost in urma cu 20 de ani. In prezent, este important ce putem face", a spus el. Andrei Antohi stie si el de un proiect pentru Balta Tuzla. Acesta urmareste desecarea baltii si descarcarea apei in mare. Andrei Antohi nu a auzit, insa, de vreo finantare a Bancii Mondiale pentru acest proiect, care va dura, nu cateva luni, asa cum ne-a declarat primarul, ci un an. Pana atunci, insa, oamenii care au gospodariile langa balta sunt condamnati sa traiasca cu teama ca oricand li s-ar putea darama casa. Cu toate ca statia de epurare ar putea sa scoata apa pana atunci, pentru a mentine un nivel constant al lacului, insa costurile energiei electrice sunt considerate prea mari, iar oamenii pot sa mai astepte, ca doar nu stau in apa...
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii