Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:32 15 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Radu Mazăre şi Decebal Făgădău, urmăriţi penal de procurorii Anticorupţie. Detalii din sala de judecată (document)

ro

05 Dec, 2017 00:00 3753 Marime text
Autorizaţia de construire nr. 1510/03.09.2013 a fost emisă, spun judecătorii de la Tribunalul Constanţa, după ce pe „terenul în discuţie s-a edificat în proporţie de 95% clădirea în baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.2009 şi nu a existat nicio intenţie de a edifica în baza acestei autorizaţii şi nici nu exista posibilitatea faptică şi nici juridică, întrucât anterior trebuia emisă o autorizaţie de desfiinţare a construcţiei existente şi demolată fizic respectiva clădire“.
 
Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, este urmărit penal de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Constanţa, pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie. În cauză, Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, este bănuit de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
 
Din ordonanţa întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia: „Pe plaja din staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, în zona centrală a staţiunii, a fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinaţie cazare şi alimentaţie publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizaţii de construire emise în anul 2009 de Primăria municipiului Constanţa“. „În acelaşi an, primarul municipiului Constanţa şi societatea constructoare au fost acţionaţi în judecată de o societate comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire. În motivare, societatea reclamantă susţinea, printre altele, că autorizaţia a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii, reclamantei fiindu-i vătămat dreptul de proprietate“, conform DNA.

Cine a semnat  

Procurorii mai arată că „suspiciunea comiterii infracţiunii de abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că Decebal Făgădău, în exercitarea atribuţiilor de viceprimar al municipiului Constanţa, Constantin Nicoleta şi Dinescu Fulvia au semnat autorizaţia de construire din data de 3.09.2013, iar primul a şi emis-o, cu încălcarea dispoziţiilor legale (inclusiv art. 16, alin. 1 din OUG 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere). Autorizaţia a fost semnată şi emisă în condiţiile în care, la data emiterii celei de-a doua autorizaţii, 3.09.2013, construcţia era deja edificată în proporţie de 95%, cu nesocotirea drepturilor de servitute privind distanţa dintre construcţiile învecinate şi servitute de vedere, fiind ridicată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. Aceste aspecte au fost constatate printr-o decizie civilă irevocabilă pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în anul 2012“.

Imobil de lux de pe plajă  

De asemenea, „suspiciunea comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu de către persoanele menţionate are în vedere că, la data de 2.07.2013, Mazăre Radu Ştefan, în calitate de primar, şi Tănase Luiza Elena, în calitate de arhitect-şef al Primăriei Municipiului Constanţa, au semnat, cu încălcarea prevederilor legale, certificatul de urbanism în favoarea societăţii care a ridicat imobilul în regim P+5E-6E de pe plajă, fără ca în cuprinsul acestui document să se facă vreo menţiune cu privire la tipul de imobil, construcţie sau teren ori categoria terenului pe care urmează să se edifice construcţia, respectiv teren ocupat, teren liber sau teren aparent liber.
 
În certificat s-a menţionat, în mod nereal, că nu există zone protejate, drepturi de servitute sau interdicţii de construire, astfel cum se reţinuse în mod irevocabil decizia civilă a Curţii de Apel Constanţa, din 2012. Certificatul de urbanism nu a fost redactat în baza cererii şi a documentaţiei complete depuse, în concordanţă cu situaţia reală din teren la data solicitării. Certificatul de urbanism respectiv, emis cu încălcarea prevederilor legale, era un înscris absolut necesar eliberării autorizaţiei de construire din anul 2013, în favoarea firmei care a construit imobilul de lux de pe plajă“.
 
Potrivit surselor noastre, societatea constructoare ar fi SC RHC City Crown SRL, cu sediul în municipiul Constanţa, staţiunea Mamaia, zona Riviera. Asta în timp ce societatea comercială care deţinea o construcţie în imediata vecinătate a noului imobil şi care a cerut anularea autorizaţiei de construire este Perla Majestic SA.

Autorizaţie anulată în primă instanţă. Ce s-a consemnat în motivare  

Pe data de 2 iunie 2016, Tribunalul Constanţa a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Perla Majestic SA în contradictoriu cu pârâta SC RHC City Crown SRL şi pârâtul primarul municipiului Constanţa. Pe cale de consecinţă, instanţa a dispus anularea Autorizaţiei de construire nr. 1510/2013 emisă de Primăria Municipiului Constanţa.
 
Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a reţinut în motivare că, „prin Autorizaţia de construire nr. 1510/2013 emisă de Primăria Constanţa în favoarea pârâtei SC RHC City Crown SRL, s-a dispus autorizarea construirii unui imobil P+5E-6E retras cu destinaţia alimentaţie publică şi locuinţe de vacanţă, pe imobilul-teren situat în staţiunea Mamaia, zona Hotel Riviera“.

S-a cerut demolarea 

„Trebuie reţinut că anterior s-a emis de către Primăria Constanţa Autorizaţia de construire nr. 662/17.03.2009, tot pe numele pârâtei SC RHC City Crown SRL, prin care s-a autorizat edificarea ansamblului «Construire imobil cu P+5-6E cu destinaţia de alimentaţie publică şi cazare în Constanţa», pe acelaşi teren situat în staţiunea Mamaia, zona hotel Riviera.
 
În baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.2009 şi a modificărilor aduse prin AC nr. 287/24.03.2011, a fost edificată construcţia autorizată în proporţie de 95%, fiind încheiat în acest sens procesul-verbal de recepţie parţială nr. 130/20.02.2013. Împotriva Autorizaţiei de construire nr. 662/2009 a formulat acţiune în anulare reclamanta din această cauză, ce a format obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Constanţa, în care Curtea de Apel Constanţa a admis recursul şi prin decizia nr. 1494/10.09.2012 şi a dispus anularea autorizaţiei de construire.
 
De asemenea, prin acţiunea adresată Tribunalului Constanţa, reclamanta Perla Majestic SA a chemat în judecată pe pârâţii RHC City Crown SRL şi Primăria Constanţa, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună, printre altele, demolarea construcţiei edificate de către parata RHC City Crown SRL, imobil cu P+5+6E cu destinaţia de alimentaţie publică şi cazare, situat în Constanţa, staţiunea Mamaia, zona Riviera, ca urmare a anulării de către instanţă a Autorizaţiei de construire a acestui imobil cu nr. 662/17.03.2009“.
 
„Prin decizia civilă nr. 86/05.02.2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, a fost admis recursul şi s-a dispus demolarea construcţiei edificate de pârâta RHC City Crown SRL în baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.2009. (…)“. „Pe fondul cauzei, se reţine că, până la momentul emiterii Autorizaţiei de construire nr. 1510/2013 şi nici până în prezent nu s-a demolat construcţia edificată pe terenul situat in staţiunea Mamaia - zona hotel Riviera-Rex în baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.2009 şi nici nu s-a făcut dovada emiterii unei autorizaţii de desfiinţare. Acest aspect reiese şi din decizia civilă nr. 86/05.02.2016, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, prin care s-a dispus demolarea construcţiei edificate de pârâta RHC City Crown SRL în baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.2009. Deşi ambii pârâţi susţin că nu există nicio legătură între Autorizaţia de construire nr. 662/17.03.2009 şi Autorizaţia de construire nr. 1510/2013, este evident că intenţia emiterii Autorizaţiei nr. 1510/03.09.2013 a fost de a «salva» clădirea edificată în baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.1999 ce a fost anterior anulată. Acest aspect reiese din faptul că în dosarul nr. (…) s-a invocat în apărare faptul că pentru clădirea construită există Autorizaţia de construire nr. 1510/03.09.2013. Chiar în considerentele deciziei s-a reţinut cu putere de lucru judecat acest aspect, iar apărarea a fost înlăturată de instanţă“, se mai arată în motivarea instanţei.

Autorizaţie de construire emisă după ce clădirea fusese edificată în proporţie de 95% 

Foarte important de precizat, Autorizaţia de construire nr. 1510/03.09.2013 a fost emisă, spun judecătorii de la Tribunalul Constanţa, după ce pe terenul în discuţie s-a edificat în proporţie de 95% clădirea în baza Autorizaţiei de construire nr. 662/17.03.2009 şi nu a existat nicio intenţie de a edifica în baza acestei autorizaţii şi nici nu exista posibilitatea faptică şi nici juridică, întrucât anterior trebuia emisă o autorizaţie de desfiinţare a construcţiei existente şi demolată fizic respectiva clădire.

Perla Majestic SA renunţă la dreptul pretins  

„Prin urmare, reţinând că pe terenul pe care s-a autorizat construirea prin Autorizaţia de construire nr. 1510/2013 a unui imobil P+5-6 etaje era deja edificată şi este în continuare o clădire care ocupă aproximativ aceeaşi suprafaţă de teren cu noua clădire autorizată, instanţa reţine că Autorizaţia de construire nr. 1510/2013 a fost în mod nelegal emisă. Faţă de toate aceste considerente, Tribunalul va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Perla Majestic S.A. în contradictoriu cu pârâta SC RHC City Crown SRL şi pârâtul Primăria Constanţa şi va dispune anularea Autorizaţiei de construire nr. 1510/2013 emisă de Primăria Constanţa“, potrivit motivării. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Constanţa, instanţă care a luat act că reclamanta Perla Majestic SA renunţă la dreptul pretins şi, în consecinţă, a respins acţiunea ca nefondată.
 
Florin Cârstocea nu a făcut nicio declaraţie cu privire la această cauză.
 
Conform datelor puse la dispoziţie de Registrul Comerţului, consultat pe 4 decembrie, RHC City Crown SRL a fost înfiinţată în anul 2004 şi are sediul social în staţiunea Mamaia, zona Riviera. Capitalul social subscris este de 16.354.650 de lei, numărul de părţi sociale - 1.635.465, valoarea uneia fiind de 10 lei. Activitatea principală a societăţii, conform codificării CAEN, este „lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“.
 
Printre asociaţii societăţii se numără persoanele juridice Petroserv SA (cu sediul social în Port Constanţa, dana 34, reprezentată de Cornelius Pavel), Petrogrup SRL (cu sediul social în Port Constanţa, dana 34, reprezentată de Tănase Sergiu Goga) şi RIG Service SA (cu sediul social pe strada Marc Aureliu, Constanţa, reprezentată de Florin Cârstocea). Administratorul societăţii Rhc City Crown SRL este Florin Cârstocea. Contactat telefonic de către redactorii ZIUA de Constanţa, Florin Cârstocea nu a făcut nicio declaraţie cu privire la această cauză.
 
De asemenea, facem precizarea că am încercat să obţinem un punct de vedere şi din partea primarului Decebal Făgădău referitor la începerea urmăririi penale, însă acesta a declarat că nu face niciun fel de comentariu referitor la acuzaţiile aduse în acest dosar. 

Alţi inculpaţi  

De menţionat că, tot în prezenta cauză, Nicoleta Constantin, la data presupuselor fapte şefă a Serviciului Autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, şi Fulvia Antonela Dinescu, fost director executiv adjunct al Direcţiei Administraţiei Publice Locale din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, sunt bănuite de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, faptă asimilată infracţiunilor de corupţie. Asta în timp ce Luiza Elena Tănase, la data presupuselor fapte arhitect-şef al Primăriei Municipiului Constanţa, este suspectată de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii