Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:05 16 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Forumul Religiilor în Dobrogea Împotriva desacralizării şi exodului

ro

23 Nov, 2018 14:55 427 Marime text
Am moderat ieri, la iniţiativa excelentă a publicaţiei ZIUA de Constanţa, sub genericul inspirat Forumul Religiilor în Dobrogea, o dezbatere între liderii religioşi ai celor mai importante trei confesiuni/culte reprezentate în regiune (creştinism, islamism, catolicism) - ÎPS Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, Eminenţa Sa Muurat Iusuf, Muftiul Cultului Musulman din România, şi Excelenţa Sa Ieronim Iacob, Monsenior, preot-paroh al Bazilicii „Sfântul Anton de Padova” din Constanţa (aceasta aparţine Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti). Dezbaterea a avut loc la sediul Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House”, pe care o conduc (bd. Mamaia 203).
 
Întâlnirea celor trei lideri spirituali în cadrul proiectului menţionat al publicaţiei ZIUA de Constanţa a generat câteva concluzii, pe care le enumăr lapidar:
Dobrogea este, prin excelenţă, un spaţiu al toleranţei şi dialogului intercultural, interconfesional şi interetnic. Una dintre particularităţile specifice care au facilitat dezvoltarea acestui model de convieţuire este „armonia ancestrală”, perpetuată în timp. O a doua particularitate ţine de existenţa în regiune, motivată istoric, a unei puternice comunităţi musulmane, care a obligat cultele prezente în regiune la relaţii/raporturi directe paşnice, armonioase, tolerante.
 
Comunitatea musulmană a găsit în Dobrogea „baze prielnice” pentru această armonie, iar cea catolică - o „ospitalitate” remarcabilă (potrivit Excelenţei Sale monseniorul Ieronim Iacob, primii catolici stabiliţi în Dobrogea, de etnie germană, au emigrat, la începutul secolului al XIX-lea, din sudul Rusiei şi Basarabia). ÎPS Teodosie a apreciat că aceste culte au găsit în Dobrogea liniştea necesară dezvoltării lor, „sub spiritualitatea creştină” de tip „afectiv”.
 
Modelul de convieţuire interconfesională se reflectă pe două niveluri: o convieţuire/armonie între biserici/structuri/instituţii religioase şi o armonie similară între credincioşii acestora. Expresia simbolică a armoniei convieţuirii celor trei confesiuni/culte o reprezintă, plastic, faptul că toate cele trei „biserici” (Arhiepiscopia Tomisului şi Catedrala „Sfinţii Petru şi Pavel”, Moscheea „Carol I” şi Bazilica „Sfântul Anton”) sunt amplasate practic pe aceeaşi stradă, strada Arhiepiscopiei. Cele trei confesiuni/culte dominante din Dobrogea se întâlnesc prioritar în numeroase „proiecte sociale” şi „milostenii” pe care le derulează în comun.
 
Ca şi Dobrogea, România însăşi este un model extins de convieţuire interetnică şi interconfesională, care trebuie promovat mai bine pe plan extern, inclusiv/prioritar prin intermediul exercitării preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii Europene.
 
În Anul Centenarului, societatea românească este extrem de dezbinată, din pricini interne şi externe. Este nevoie de eforturi mai consistente pentru refacerea coeziunii sociale şi naţionale. O dezbinare similară există şi în rândul comunităţii musulmane din Dobrogea, care, din această cauză, nu mai are astăzi (în premieră în ultimii ani) reprezentare în Parlamentul României.
 
În momentul de faţă, are loc un proces de „desacralizare” a lumii, care afectează puternic toate comunităţile religioase din România, Europa şi din întreaga lume. O problemă uriaşă şi în creştere este exodul demografic al românilor. Societatea românească nu mai găseşte resursele şi instrumentele pentru a convinge tinerii că această Ţară (pentru care au murit în ultimul veac, pe frontul de luptă, sute de mii de cetăţeni români, inclusiv musulmani şi catolici) încă merită iubire şi devoţiune. Creşterea pastoraţiei ar putea reprezenta o soluţie (fie şi parţială) împotriva „egoismului” şi „desacralizării” lumii moderne.
 
Muftiul Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a evidenţiat că musulmanii reprezintă, pe bună dreptate, „străjerii porţii de sud a României”, metaforă confirmată prioritar prin sacrificiul, pe frontul Războiului Reîntregirii, al soldaţilor musulmani.
 
Dezbaterea a confirmat intuiţia conducerii publicaţiei ZIUA de Constanţa de a propune teme, proiecte şi iniţiative „tari”, menite a promova ceea ce are în mod autentic Dobrogea, în magic şi în tragic. Sperăm că Forumul Religiilor în Dobrogea va deveni treptat un eveniment anual de impact pentru comunităţile etnice şi religioase din Dobrogea.
 
Dedicăm împreună acest eveniment, Forumul Religiilor în Dobrogea, nu numai Zilei Dobrogei (14 Noiembrie) şi Centenarului Reîntregirii, dar şi împlinirii, astăzi, a 140 de ani de la „luarea în posesiune” a oraşului Constanţa de către trupele Armatei Române. Discuţia celor trei lideri spirituali ai regiunii confirmă suplimentar că, la 140 de ani de la Proclamaţia către dobrogeni a principelui Carol I, cele mai importante promisiuni pentru dobrogeni ale Statului Român au fost onorate: Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire”.
 
Despre Dorin Popescu 
 
S-a născut la Tufeni, judeţul Olt, la 18 aprilie 1970, într-o familie de dascăli. 
Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe al României - la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar şi cadru universitar (a fost lector la Universitatea „Andrei Şaguna“ Constanţa, Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice, unde a predat cursuri din ariile curriculare Comunicare şi Relaţii Internaţionale). 
A absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ şi Facultatea de Litere şi Teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa (profilul Litere, specializarea Limba Română - Limba Latină) şi este doctor în Filologie, din 2012, cu teza „Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica“ (conducător de doctorat: prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava; primul conducător de doctorat, la Universitatea din Bucureşti, a fost Marin Mincu). 
Este autorul cărţii „Noica. Bătălia continuă“ (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2013, debut în volum) şi al volumului „Figuri ale textului anteic“ (antologie de eseuri, texte critice şi articole, publicată la aceeaşi editură, 2016 - autor unic). 
A publicat peste 100 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale şi ştiinţifice din România şi din străinătate şi peste 30 de lucrări ştiinţifice în domeniul teoriei şi criticii literare, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice şi al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea „Andrei Şaguna“ din Constanţa şi deţine premii naţionale de eseu şi critică literară (premii ale revistelor Timpul, Contrapunct, Dacia Literară, Marele Premiu pentru critică literară şi eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi etc). 
A fost membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Cenaclului Mihail Sadoveanu. A lucrat ca jurnalist în presa locală (Constanţa) şi naţională, scrisă şi audiovizuală.
Este preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House Constanţa.

 
Citeşte şi:
 
Proiect ZIUA de Constanţa „Forumul religiilor în Dobrogea“. Participă reprezentanţi ai BOR, ai Bisericii Catolice şi ai Cultului Musulman
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Consiliul Mondial Român - România 24 Nov, 2018 08:51 Felcitări Dorin ! Poate că vom reuși să întărim și să extindem sintagma folosită de Muftiul Cultului Musulman din Romania, Muurat Iusuf, și să transformăm întreaga Dobroge nu doar în « strajerii porții României spre Lume » ci și în mesagerii ei. De la pârâiurile, râurile, fluviile…românesti, dar și deltă, canal… prin Marea « noastră » , pașii spre Oceanele lumii pot face legătura cu…..celelalte “configurații hidrografice » ale lumii. E un mod de a reconfigura simbolic marile revărsări de la 1848, 1959, 1918, 1944 dar și 1989…. Consiliul Mondial Român - România