Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:52 22 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Tomis – metropola Pontului

ro

26 Oct, 2019 00:00 1043 Marime text
Despre ridicarea Tomisului aflăm din monografia „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”în capitolul intitulat „Stăpânirea Geţilor, a Macedonenilor şi-a Romanilor”.
Capitol în care publicistul Ioan Adam descrie puterea acestui oraș, dar și incursiunile celorlalte popoare, în cele din urmă ajungând să-l declare metropola Pontului.
 

„După Geţi, coloniile greceşti de pe ţărmul vestic al mărei, căzură sub puterea Macedonenilor, de când ne-a rămas şi moneda de aur cu efigia lui
Lisimach şi cu inscripţia TΩ (Tomis).
Prin secolul al III în. Chr. s'a născut chiar o vie neînţelegere între coloniile Callatis, Istopolis şi Tomis, în privinţa preponderenţei comerţului lor. Tomisul nostru era invidiat de celelalte oraşe.
După Macedoneni, vine stăpânirea Romană asupra acestor colonii. Luculus, supunând Tracia în anul 71 în. Chr., anexează şi oraşele pontice, iar în anul 29 tot în. Chr., Mesia devine cu totul provincie romană.
Totuşi, stăpânirea romană era mai mult nominală asupra Scyţiei minore şi asupra coloniilor pontice. Geţii erau de temut încă şi împreună cu Dacii din Munţii Carpaţi, ameninţau rău marele imperiu roman.
Prin Scyţia minor (Dobrogea noastră) Geţii asmuţaţi de Dacii cei îndârjiţi, făceau dese incursiuni în Mesia.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Împăratul Traian a înţeles primejdia. În nestatornicia acestor împrejurări, Tomisul, cu toate celelalte colonii pontice, urmăriau şi ele şovăirile timpului şi înainte de a începe marile războae contra lui Decebal, se hotărăşte să extermineze mai întăi pe nestăpâniţii Geţi din şesurile Dunării. Şi lupta contra Geţilor a fost hotărâtoare. Însuşi Traian a intrat în bătae. Atunci au căzut mulţi din floarea legionarilor romani, dar tot atunci s'a sfârşit şi cu îndrăzniala Geţilor.
Pe locul acestei bătălii s'a înălţat trofeul lui Traian, ale cărui ruine se văd şi azi la Adam Clissi, în sudul Dobrogei.
Dela Traian stăpânirea nominală a oraşelor pontice devine o stăpânire de fapt. De aici, coloniile Greceşti ocrotite de o putere mare şi constantă, cu o civilizaţiune egală, prosperează şi ajung adevărate centre de bogăţie şi
strălucire.
Oraşul Tomis salută noua stăpânire cu mare solemnitate şi entuziasm şi bate o monetă comemorativă, care pe una din feţe are bustul lui Traian
cu coroana de lauri, lorică şi manta, iar pe ceialaltă faţă se vede relieful trofeului ridicat pe locul numit azi Adam-Klisi.
Din inscripţiune se poate citi şi cuvântul Tropaion (în prescurtare Tω).
Trofeul lui Traian ajunge un fel de simbol al siguranţei şi liniştei din viitor, pentru coloniile greceşti, căci vedem cum e reprodus mai pe toate monedele posterioare bătute în timpul împăraţilor Sever, Caracalla, Geta, etc.
Tomisul înflorind tot mai mult, ajunge metropola Pontului”.

 
 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“ 
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”,disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală Dacă nu ar fi fost îmbărbătaţi de Mihail Kogălniceanu, coloniştii nu s-ar fi statornicit în Dobrogea

#DobrogeaDigitală Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec“

#DobrogeaDigitală Descriere dură a satelor tătăreşti, aşa cum le-a găsit Ioan Adam la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală De frica „ghiaurilor“, mulţi tătari şi-au vândut pământurile şi au emigrat

#DobrogeaDigitală „Dobrogea a fost vadul predestinat, prin care s'a scurs sălbăticia şi năvala barbarilor”

#DobrogeaDigitală Cum avea să se transforme Pontos Axinos în Pontul cel ospitalier
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii