Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:20 11 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) De frica „ghiaurilor“, mulţi tătari şi-au vândut pământurile şi au emigrat

ro

23 Oct, 2019 00:00 796 Marime text

Spre finalul capitolului „Satele tătăreşti”, din monografia Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii publicistul Ioan Adam îşi „îmblânzeşte” abordarea cotidianului tătăresc de-acum un secol, evidenţiind noi laturi ale caracterului acestor etnici care astăzi convieţuiesc în bună înţelegere pe pământ dobrogean.
 

„Femeile sunt în general urâte şi leneşe. Ele ies foarte rar din satul lor - unele nu cunosc alte sate. După ce se mărită, ele se lenevesc şi mai rău.
Tătăroaicele nu lucrează la câmp şi nu ajută întru nimic aproape pe bărbat.
Sunt speciale în crescutul curcilor. Găinile lor sunt foarte blânde, fiindcă cresc cu ele la un loc.
Între obiceiurile lor este şi cănitul. Ele îşi văpsesc unghiile de la degete cu o boia roşie cărămizie, tot aşa îşi fac şi sprâncenele. Părul îl văpsesc tot cu cărămiziu şi-l împletesc în codiţe subţiri, cu mărgele albastre şi cu bănuţi găuriţi.
Tătarii cultivă pământul foarte rău şi au mai mare înclinare pentru pepenărie. Nu vor însă să creadă în minunile îngrăşării pământului, ci lasă
totul în grija lui Alah.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Tătarii sunt destul de greoi la învăţarea limbei româneşti.
Calitatea pe care le-o recunoaşte tăranul şi pentru care îi laudă e că sunt cinstiţi, mai ales bătrânii, ajung până la virtute. Foarte rar nu se ţine de vorbă un tătar. E un element pacinic, supus şi n'are conştiinţă naţională. Ei spun că'i mai bine acum, decât pe vremea turcilor şi înţeleg instinctiv că trebue să se supună legilor. Când se iau la glume cu românii, zic râzând:
- Acum voi stăpân, la noi altădată, altfel fost...
Din Dobrogea au emigrat la început mulţi tătari.
Unii şi-au' vândut averile pe nimic, crezând că o să-i nenorocească ghiaurii şi s'au dus' la Stambul. Chiar sărăcia lor de azi se datoreşte în parte neîncrederei lor de'la început.
În nesiguranţa şi bănuielile de atunci ei şi-au vândut ieftin de tot pământurile lor cu tapiu (act de proprietate) şi stăteau tot gata de ducă. Când au văzut că românii respectă drepturile străinilor şi se poartă părinteşte cu nouii supuşi, ei s'au răsgândit şi au rămas mulţi pe loc, dar ce folos, dacă rămăsese acum fără pământ.
Mulţi din tătari au trebuit să se mulţumiască în urmă cu cele zece hectare de loc pe care li l-a dat statul român”.



#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală Un recensământ al Dobrogei, vechi de un secol

#DobrogeaDigitală Pe vremea când satele dobrogene erau bogate şi frumoase, cu ţărani vioi şi muncitori

#DobrogeaDigitală „În Dobrogea, se vede multă viaţă şi simţire românească“

#DobrogeaDigitală Dacă nu ar fi fost îmbărbătaţi de Mihail Kogălniceanu, coloniştii nu s-ar fi statornicit în Dobrogea

#DobrogeaDigitală Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec“

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descriere dură a satelor tătăreşti, aşa cum le-a găsit Ioan Adam la începutul secolului XX




 

Ti-a placut articolul?

Comentarii