Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:04 15 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec“

ro

19 Oct, 2019 00:00 974 Marime text

Fin observator al transhumanței diferitelor neamuri de țărani români care au trecut peste Dunăre și au devenit stăpâni pe pământul și munca lor, Ioan Adam concluziona în capitolul dedicat cojanilor: „În Dobrogea se poate vedea ca într'o carte deschisă, cum se poate regenera un neam, prin trai bun şi independenţă sufletească”.





Și astăzi vă prezentăm un fragment din monografia Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații, ce descrie o transformare la care actualele generații cu siguranță nici nu gândesc.
 

„Alături de mocani, cari reprezintă o bună parte din marea proprietate din Dobrogea, mai este încă un alt element românesc şi încă cel mai numeros, cunoscut sub numele de cojani şi care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec, pentru administraţiunea tuturor şi tăria provinciei noastre.


Cojanii sunt ţărani români răsleţiţi, veniţi din ţară de pe unde s' a nimerit şi statorniciţi în Dobrogea pe cale de împroprietărire, in-diferite răstimpuri, după războiul pentru independenţă.
S'au întâlnit acolo moldovenii cu muntenii cei mai îndepărtaţi şi s'au vrâstat cu transilvănenii veniţi mai în urmă. Grupul însă îl formează elementele trecute de prin judeţele dunărene, anume Brăileni şi Ialomiţeni. Toată lumea aceasta desperechiată, s'a apropiat frăţeşte şi s'a pus acolo pe muncă' şi gospodărie, ca şi cum ar fi fost cu toţii neamuri şi cunoscuți de când lumea. Având fiecare lanul său, n'a putut încolţi între ei invidia şi goana, ci s'au luat numai la întrecere de muncă şi gospodărie. Râvna de statornicie şi înflorire, a fost singura lor patimă.

 

Cu toţii, bărbaţi şi femei, bătrâni şi copii, scăpaţi odată de jugul învoelilor din ţară, când s'au văzut stăpâni pe pământul lor, au devenit adevăraţi factori de progres şi mândrie
pentru neamul nostru. Oamenii cei străini dela început, s'au contopit treptat într-o mare familie de tovarăşi cari muncesc, strânşi la un loc de-aceleaşi nevoi şi urmărind cu toţii aceleaşi năzuinţe. Azi ei au satele lor, cu dragostea locurilor în cari s'au cuibărit şi nu se mai pomeneşte decât aşa ca de o amintire îndepărtată, de ţinuturile de- pe unde au venit. Încuscririle au ajutat şi mai mult la amestecul apelor acestor oaspeţi ai împrejurărilor. S'a ajuns cu chipul acesta la armonia cea mai desăvârşită, aşa cum nu se pomeneşte nici în satele cele mai vechi.


Evoluţiunea şi propaşirea satelor din Dobrogea se poate urmări bine, mai ales după înfăţişarea generală a locuinţelor. Te uimeşte frumuseţea şi trăinicia caselor. Pretutindeni fereşti largi, pridvoare cioplite cu măestrie în lemn, coridoare lungi deasupra prispelor ridicate. În toate vezi bunul gust şi tragerea de inimă către frumos.
Vitele lor sunt bine îngrijite, caii adevăraţi şoimi, iar căruţile lor legate în fer, umplu văile cu huruitul lor metalic”.


#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citeşte şi:


#DobrogeaDigitală Descoperirea monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

#DobrogeaDigitală Tot sufletul latin a fost acela care a stăpânit și a dat avânt vieței dintre Dunăre și marea cea mare

#DobrogeaDigitală Un recensământ al Dobrogei, vechi de un secol

#DobrogeaDigitală Pe vremea când satele dobrogene erau bogate și frumoase, cu țărani vioi și muncitori

#DobrogeaDigitală „În Dobrogea, se vede multă viaţă şi simţire românească“

#DobrogeaDigitală Dacă nu ar fi fost îmbărbătați de Mihail Kogălniceanu, coloniștii nu s-ar fi statornicit în Dobrogea


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii