Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:16 22 11 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Cum avea să se transforme Pontos Axinos în Pontul cel ospitalier

ro

25 Oct, 2019 00:00 788 Marime text
Preocupat de locurile și așezămintele de-acum mai bine de un secol găsite în Dobrogea și Constanța, publicistul Ioan Adam își propune să fixeze câteva momente esențiale din istoria acestei provincii.
Așa încât, subcapitolul „Scyții și Grecii”, din monografia „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, se parcurge ca o poveste a neamului ce-avea să trăiască la Pontul Euxinus.

 „Pe locurile acestea între mare şi urmând şesuI Dunării până la Olt şi în tot sudul Rusiei de azi, se întindea puterea Scyţilor.
Scyţii erau o ramură din marea familie arică, veniţi în Europa din Iran, cu vreo XV secole înnainte de era creştină.
Peste ce alt' neam s'au suprapus, care le-au fost luptele, începutul lor de viaţă, limba şi credinţa?
Întuneric şi presupuneri...
Scyţii nomazi şi barbari au trăit în voia instinctelor lor şi a pustiilor fără margini, prădând, muncind şi vânând. În Dobrogea noastră de azi, trăiau tot scyţi şi purta numele de «Scytia minor» (Scyţia mică) spre deosebire de «Scytia major» (Scytia mare), unde era adevărata putere a acestui popor şi care ocupa tot şezui Munteniei, partea de jos a Moldovei, de unde se continua ca o apă în tot sudul Rusiei deasupra Mărei Negre.
Ramura aceasta arică, a trăit viaţa ştearsă a oamenilor primitivi, cari luptă cu greutăţile hranei şi asprimele climei.
În vremea aceasta, o altă ramură arică plecată dintr'aceiaşi tulpină nimereşte în locuri mai prielnice, unde natura măiastră îi dădăceşte şi le deschide ochii la lumină, pentru ca să facă dintrînşii pe Helenii de mai târziu. (...)

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Din Grecia, poporul elen furnică în lungul tuturor, coastelor şi în toate direcţiunile apelor. Grecii ajung negustorii şi corăbierii lumei vechi.
Odată şcoala navigaţiunei făcută, în marginile liniştite ale mărei Egeea, cu insule apropiate şi cu atmosferă senină, grecii formaţi şi setoşi de isbândă nouă, s'avântă şi-n furtunosul Pontos axinos (Pontul neospitalier) de care se feriau corăbierii. Grecii, debarcând treptat pe ţărmul Mărei Negre, se ridică tot mai sus, până prin dreptul Dobrogei de azi, unde găsesc stăpânind pe Scyţii cei bărboşi şi inculţi.
Interesele leagă pe oameni şi stabilesc înţelegerea:
Grecii aduceau Scyţilor nimicuri amăgitoare, fabricate uşoare şi producte din ţările calde şi luau în corăbiile lor grâu şi piei crude, miere şi sclavi. (...)
Ne trezim tocmai prin secolul al IX şi VIII, înainte de Cristos, după primele dibuiri, cu adevărate colonii grecești, aşezate prin rarele golfuri protejate. Pontul, cel îmblânzit şi învins de oameni, devenise acum Pontus Euxinus (Pontul cel ospitalier).
Primele colonii au fost formate mai ales de neguţătorii din Milet. În fruntea acestor aşezăminte era Tomis, sau Constanţa de azi. Celelalte colonii-porturi se numiau astfel: Odessus (Vama), Callatis (Mangalia), lstriopolis, (dispărut). Afară de acestea s'au format treptat, ca o cucerire a întunericului, o mulţime de alte colonii, la nordul Mării Negre, pe la gurile marilor fluvii care udă Rusia de astăzi.
Între coloniştii greci şi popoarele scytice, se fac legături tot mai apropiate, influențându-şi reciproc limba şi moravurile. Pe malul mărei dinspre Rusia, coloniile s'au întins de prin porturi, chiar în inima ţărei, făcându-se amestec de rase şi dând naştere la nişte centre semi barbare curioase”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“ 
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”,disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „În Dobrogea, se vede multă viaţă şi simţire românească“

#DobrogeaDigitală Dacă nu ar fi fost îmbărbătaţi de Mihail Kogălniceanu, coloniştii nu s-ar fi statornicit în Dobrogea

#DobrogeaDigitală Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec“

#DobrogeaDigitală Descriere dură a satelor tătăreşti, aşa cum le-a găsit Ioan Adam la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală De frica „ghiaurilor“, mulţi tătari şi-au vândut pământurile şi au emigrat

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) „Dobrogea a fost vadul predestinat, prin care s'a scurs sălbăticia şi năvala barbarilor”
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii