Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:24 18 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Ritualuri macedoneşti la naştere. Cum aflau sexul viitorului nou-născut. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

12 May, 2018 00:00 1671 Marime text
De-a lungul a circa 30 de pagini, prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti cuprinde în capitolul „Literatura orală la macedo-români“ - al monografiei „Un sat dobrogean - Ezibei“ - 20 de poezii, alte 21 de cântece de haiducie şi vitejeşti, dar şi 21 de cântece de dragoste, toate în dublă variantă - macedonească, respectiv română. Dar şi o serie de proverbe pe care vi le oferim spre exemplificare, în fotografia de mai jos.



 
Extrem de interesante pentru cititorii de acum sunt obiceiurile macedonenilor fârşeroţi şi de la Veria cu privire la cele mai importante momente din viaţa unui om, cum ar fi naşterea, botezul, nunta sau înmormântarea.
 
Astăzi ne vom referi la naştere, pentru care există o bogată desfăşurare de obiceiuri, credinţe şi superstiţii, menite să prezică viitorul nou-născutului, ele luând fiinţă cu mult timp înainte de acest eveniment.
 
„Astfel, cu două sau trei luni înainte, dacă se mănâncă la masă came de pasăre, se scoate «iadeşul» (osul în formă de furcă) se măsoară distanţa dintre cele două braţe ale osului, apoi este ţinut câteva minute în cenuşa calda. Dacă, după ce s’a scos din cenuşă, oscioarele s’au îndepărtat, noul născut va fi băiat, altfel va fi fată. Se repetă acest obiceiu de mai multe ori până la naştere.
 
(...) Pentru a cunoaşte sexul noului născut, macedonenii practică un alt obiceiu: se aruncă în drum «virdzeaua» care cade dela ţesut şi după cum primul trecător care o întâlneşte este bărbat sau femeie, noul născut va fi băiat sau fată. De cele mai dese ori tatăl doreşte ca cel ce se va naşte să fie băiat pentru a purta numele socrului, iar mama şi rudele ei mai apropiate ţin ca să fie fată pentru a moşteni numele mamei.
 
O altă femeie însărcinată nu trebuie să fie de faţă la naştere, căci toate durerile vor trece asupra ei. Chemarea moaşei se face în ascuns, cu coada ochiului sau cu un alt semn discret; un singur cuvânt «aide» este de ajuns ca moaşa să înţeleagă chemarea. Aceasta, pentru că nimeni nu trebuie să afle momentul când femeia devine lehuză.
 
Dacă pruncul se naşte vânăt, este băgat imediat în apă şi apoi uns cu rachiu pentru a-şi reveni; când se naşte mort, i se suflă în urechi ca să se trezească. Operaţiile acestea se fac repede ca lehuza să nu prindă de veste“.
 
În paginile 157, 158 şi 159 ale monografiei digitalizate AICI veţi găsi multe obiceiuri şi credinţe interesante despre lăuzie, dar şi despre înţărcare.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii