#citeşteDobrogea: „Omul în Dobrogea nu este sigur de ziua de mâine.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:14 16 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Omul în Dobrogea nu este sigur de ziua de mâine.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

21 Apr, 2018 00:00 1325 Marime text
Parcurgând capitol cu capitol monografia satului Ezibei, alcătuită de prof. C.D. Constantinescu-Mirceşti, la 1939, descoperim că, de fapt, ea se raportează la tot ceea ce a însemnat migraţia de populaţii în Dobrogea de Nord.
 
Nu mai departe, în capitolul „Vatra satului“, concluziile sunt din cele mai triste când vine vorba să ne comparăm cu... occidentul.
„Satele dobrogene, mai întotdeauna adunate pe fundul depresiunilor unde se găseşte apă mai aproape de suprafaţa pământului, sunt alcătuite din locuinţe şubrede şi întotdeauna joase. Piatra este un element care lipseşte din construcţia acestor clădiri, chiar în locurile unde carierele sunt aşezate în preajma satului.

Un mare număr din aceste sate dobrogene au un aer temporar care surprinde, mai cu seamă dacă ne gândim la satele din occident aşezate pentru a dura secole.

S-ar putea spune că omul în Dobrogea nu este sigur de ziua de mâine. El a căutat numai să-şi construiască un adăpost. El a găsit că este de prisos a investi timp şi bani în construcţia unei case veritabile“.
 
Şi tot autorul se gândeşte că o explicaţie a acestei nesiguranţe este dată şi de faptul că instabilitatea politică a ţărilor orientale, unde invaziile încetaseră de puţin timp, i-ar fi determinat pe locuitori să nu acorde prea mult interes.
 
De altfel, la 1876, tătarii dăduseră foc satului, iar ceea ce se vedea la momentul respectiv erau case ridicate după cotropire. Pitorească ni s-a părut următoarea descriere:
„La aceşti locuitori săraci, musafirul care este mai întotdeauna o rudă, nu se va supăra dacă, în apropierea vetrei de pământ peste care se aşează saltele atât de moi, în loc de mobilă, va găsi grămada de grâu, de multe ori singura avuţie a gazdei ospitaliere“.
 
În final, trebuie să precizăm, la sugestia cititorilor, că satul Ezibei de la 1939 este astăzi Paskalevo (în bulgară, Паскалево, în română Ezibei), un sat în comuna Dobricika, regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a fost reşedinţa plasei Ezibei a judeţului Caliacra, România.
 
Lucrarea poate fi răsfoită virtual AICI.


 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii