#citeşteDobrogea: Cum era privită moralitatea femeii, în funcţie de naţionalitate. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:21 15 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Cum era privită moralitatea femeii, în funcţie de naţionalitate. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

24 Apr, 2018 00:00 6226 Marime text
Ezibeiul, satul dobrogean de la 1939 care a făcut obiectul unei monografii semnate de C.D. Constantinescu-Mirceşti, se afla la şase kilometri de Bazargic (actualul Dobrici, la 30 km de Balcic) şi făcea parte din aşa-numitul Bărăgan al Dobrogei, numele satului venind de la un turc, Azis-Bey, un fel de principe foarte bogat, însărcinat de sultan acum vreo sută de ani să se ocupe de colonizarea elementului turcesc în această parte a provinciei dobrogene.
 
Istoricul satului Ezibei ilustrează istoricul provinciei din care face parte. Până în anul 1854, populaţia majoritară din sat era alcătuită din turci. În acest an vin din Rusia, Gubernia-Krâm, şi se aşază în sat 60 de familii de tătari, care sunt împroprietărite cu câte 10 ha de pământ şi sunt aşezate în partea de sud a satului.
 
La trei sau patru luni după venirea tătarilor, s-au aşezat în satele din apropierea Ezibeiului cerchezii, porniţi tot din părţile Rusiei, iscusiţi călăreţi, dar şi renumiţi hoţi, care au terorizat regiunea. În schimb, femeile lor aveau un farmec aparte şi erau descrise ca având „ochii albaştri ca cerul unei nopţi de stepă“.
 
Bulgarii s-au aşezat în acest sat venind din „Stara Zăgora“ şi „Nova Zăgora“, iar în timpul războaielor dintre ruşi şi turci, fiind bănuiţi că simpatizează cu armatele Ţarului, au avut mult de suferit de la populaţia musulmană.
 
După 1877, în timpul stăpânirii bulgare, situaţia turcilor şi tătarilor din satul Ezibei devine din zi în zi mai nesigură. Li se iau pământurile şi tot avutul, iar în casele lor se aşază coloniştii bulgari, aşa încât pe la 1913 nu se mai găseau decât câteva familii de tătari sărăciţi.
 
După anexarea Cadrilaterului, statul român a continuat opera de colonizare începută de statul bulgar, cu singura deosebire că, în loc de populaţie bulgărească, s-a colonizat populaţie românească, aşa încât la momentul scrierii monografiei se găseau în sat 65 de familii de colonişti macedoneni şi 20 de familii de colonişti răgăţeni.
 
Coloniştii macedoneni locuiau în 81 de case şi erau veniţi din ţinuturi precum Veria, Cândrova, Hurpani, Gramaticova, Patecina, Macedonia grecească.
 
„Satul este deci locuit de români, bulgari şi tătari, trei naţionalităţi care reprezintă tot atâtea mentalităţi; chiar coloniştii români, macedoneni şi regăţeni, venind unii de peste graniţă, alţii din Regat, aduc cu ei structuri sufleteşti diferite“.
 
 
Dacă în anul 1932 erau în sat 1.118 suflete, un an mai târziu cunosc o creştere bruscă la 1.238, ca urmare a colonizării celor aproape 300 de locuitori, macedoneni şi regăţeni. Aparte este tratată chiar şi moralitatea femeii. „Tătarul, aşa de paşnic, devine de o violenţă neaşteptată când se convinge de greşeala soţiei sale. El îşi vinde averea şi părăseşte satul, în cazul când omul care i-a pricinuit această ocară este un creştin, care nu poate fi pedepsit“.
 
În schimb, la macedoneni, adulterul şi violul sunt lucruri necunoscute, întrucât femeia se ocupă doar cu treburile casei, nu merge la câmp şi de multe ori nici nu ştie unde se află ogorul: „Macedoneanul ţinând mai presus de orice la cinstea casei sale“.
 
Bulgarii sunt mai puţin exigenţi în privinţa severităţii cu care înţeleg să pedepsească unele infidelităţi conjugale. „Ca şi coloniştii regăţeni, cazurile de greşeală a fetelor mari le rezolvă dacă se poate prin împăcarea tinerilor şi nu prin conflicte sângeroase. Cât priveşte concubinajul, această formă clandestină a căsătoriei este aproape necunoscută în Ezibei“.
 
Lucrarea poate fi răsfoită virtual AICI

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii