Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:38 18 06 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Credințele macedonenilor legate de botez. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

ro

14 May, 2018 00:00 1779 Marime text
Dacă în ultimul articol v-am relatat succint ritualurile macedonenilor fârșeroți și din Veria la naștere, așa cum sunt ele reflectate de prof. C.D. Constantinescu-Mircești în monografia „Un sat dobrogean - Ezibei“, astăzi ne vom opri asupra obiceiurilor de la botez.
 
După cel mult trei săptămâni de la naștere are loc la aromâni botezul, numele copilului fiind dat de nașă, care nu-l spune nimănui până la botez. În cazul în care familia nașului se întâmplă să plece din localitate, nașul are grijă să aleagă pe cineva care să boteze copilul, căruia îi dă bani pentru cheltuieli și-l leagă cu jurământ că nu va spune nimănui numele ce se va da pruncului. Locțiitorul nașului va trebui să dăruiască nou-născutului o cămașă, altfel, după credința macedonenilor, va rămâne toată viața gol.
 
„Credința aceasta că noul născut nu va trăi mult, dacă numele lui este făcut cunoscut înainte de botez, era altă dată atât de înrădăcinată, încât nici părinții copilului nu cunoșteau numele copilului lor până la botez. Acest obiceiu se putea respecta cu sfințenie în ținuturile locuite de macedoneni în sudul Dunării, - unde părinții nu declarau numele copilului la ofițerul stării civile. Colonizații în tară, au renunțat la acest obiceiu.
 
Nașa dă numele primului născut, ținând seama de numele bunicilor după tată. Sâmbătă seara, înainte de ziua botezului, rudele copilului se duce cu diferite zaharicale și cu o sticlă de rachiu la nașa ca să o invite la botez. Dar la ceremonia care se desfășoară cu această ocazie ia parte și un mare număr de copii. Aceștia imediat ce aud pe preot pronunțând numele copilului, o iau la fugă pe drum, simulând o încăierare, ca să aducă la cunoștința mamei și a celorlalți numele dat de nașe copilului, sau, cum spun ei, «s’da sihariche» («s’aducă numa»). Pentru acest serviciu, copiii primesc bani; cel ce s’a întors mai întâi este răsplătit cu o sumă mai mare decât ceilalți“.
 
Cei care doresc să aprofundeze obiceiurile macedoromânilor pot accesa paginile 157-160, virtual, AICI

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.  
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii