Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:10 15 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Pe vremea când trenul ajungea până în stațiunea Mamaia

ro

25 Sep, 2019 00:00 1132 Marime text
Mamaia, perla litoralului românesc de-acum și dintotdeauna, i-a atras atenția și publicistului Ioan Adam, care ne readuce în atenție o perioadă fatidică a acestei stațiuni, de-acum mai bine de un secol, când trenurile străbăteau Constanța și lăsau călătorii pe plajă, pe malurile Mării Negre.
 
Din nou monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” își dovedește valoarea de document, într-o descriere fără pretenții istorice, ci mai degrabă jurnalistice.
 

„Lumea grăbită şi plină de înviorare vine pe toate drumurile şi se strânge grămadă sub umbrarele haltelor. Flueratul trenului îndeamnă mai mult încă, pe întârziaţii care se văd iuţind paşii.
- La Mamaia ...
În îmbulzeala de câteva minute, oamenii își strâng mâna, se chiamă pe nume şi vagoanele comode, cu obloanele largi lăsate, pare că duc un
convoi de lume desrobită.
- La Mamaia orizontul se roteşte larg şi cufundat în albastru.
- Acolo cerul şi cu apa sunt tot una.
Trenul pare obosit şi el de căldura care toropeşte oraşul, şi-n sforţarea şi năduful lui, se sileşte să ia cât mai în grabă lumea de prin micile staţiuni din drum, ca s'ajungă odată afară, pe culmea de sus, unde se simte cum vine boarea răcoroasă din necuprinsul mărei.
Lumea nerăbdătoare, abea aşteaptă să se scape din zăduful oraşului.
S'aud trompetele dela cazărmi, maşina şueră prelung şi trenul se opreşte în capul drumului dela Anadolchioi, pentru ca să ia pe ultimii drumeţi.
 
La dreapta se văd câteva mori de vânt, care-şi rostogolesc domol aripele de pânză, scârţâind strident din toate încheeturile.
S'ar părea că sunt nişte monştrii rămaşi din alte vremuri, care gem şi-şi frâng mădularele de strâmtoarea şi viaţa nouă, care-i înconjoară ca o ameninţare.
De pe movila Ponticum, ţipă şi bat din palme o ceată de ştrengari. Trompetele asurzesc, maşina sfâşie cu şuerul zarva copiilor şi trenul lasă oraşul cu sgomotul şi căldura lui şi intră triumfător şi răcorit, printre lanuri coapte şi plantaţiuni prăfuite. (...)
Trenul hurue acum chiar pe malul apei, lăsând de o parte şi alta hornuri roşcate de cărămidă şi dărămăturile sinistre ale unei tăbăcării părăsite.
Plaja Mamaia crestează oglinda apelor ca o trâmbă de borangic înşirată la soare. Feeria îşi începe încântarea şi farmecul.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Duna de nisip înaintează printre ape, aşternând drum moale trenului. Marea îşi plescăie şi-şi prelinge undele clătinate, iar lacul adormit pare trăznit sub săgetarea sfărâmată a razelor de sus.
De amândouă părţile oglindiri de apă.
Un moment simţi groaza unei prăbuşiri neaşteptate şi tresari de clătinarea acestei punţi înguste, care pare că trozneşte deasupra abizului.
Trenul lunecă printre ape, duduind pe drumul moale de nisip.
Înainte se arată însăilarea uşoară şi surprinzătoare a băilor.
Liniile acelea sprintene, care se încrucişează şi amăgesc ochii ca o mreajă de păianjen, par împletite acolo ca prin vrajă, ca să facă sălaş zeiţelor
mărei.
Trenul se opreşte şi, pe uşile vagoanelar deschise, se revarsă lumea ca o inundare de capete”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Mulțimea câinilor slobozi îți aduc aminte de Constantinopol“

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Galerie foto a Constanței de acum 111 ani. Orașul văzut dintr-o călătorie cu trăsura

#citeşteDobrogea „Constanţa e menită să îndepliniască un rol mare în viaţa tânărului nostru Stat“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeșteDobrogea Fasoanele domnișoarelor de pension, etalate pe Bulevardul Elisabeta, acum un secol. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea Cu amărăciune, despre Cazinoul de-acum un secol, animat de cele mai bune orchestre din țară. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeșteDobrogea Chiar și acum un secol portul Constanța era mai „viu” decât astăzi. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea Odiseea vasului „Carol I”, pe o Mare Neagră înghețată. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea Povestea vieții nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii