Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:30 14 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tradiţii de solstiţiu Azi avem ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă din an

ro

21 Jun, 2013 00:00 2167 Marime text
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice, această zi fiind cea mai lungă zi urmată de cea mai scurtă noapte a anului.

Potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu al Municipiului Bucureşti, Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66°33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor. Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23°27'. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23°27' distanţa unghiulară nord faţa de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului. Denumirea de solstiţiu (Soarele stă) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durată maximă din an, iar la latitudinile ridicate, el se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor 1nopţi albe”. După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Solstiţiile reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se afla la cea mai mare sau cea mai mica înălţime faţă de Ecuator.

Tradiţia solstiţiului de vară

Atotputernicia Soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi arunca aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi sa vie. Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.

Ti-a placut articolul?

Comentarii