În dosarul Fabrica de Moșteniri Curtea de Apel Constanța îl plasează pe Vlad Virgil sub control judiciar

În dosarul denumit generic „Fabrica de Moșteniri”, Curtea de Apel Constanța a anunțat joi, 16.07.2026, o decizie cu privire la măsurile preventive dispuse față de inculpatul Vlad Virgil!
 
Mai precis, magistrații au hotărât ca acesta să părăsească arestul la domiciliu, plasându-l sub control judiciar. În schimb, acestuia i se interzice să ia legătura cu ceilalți inculpați cercetați în cauză.
 
MINUTA
 

Soluția pe scurt:
 
În temeiul art. 348 raportat la art. 207 C.pr.pen., constată legalitatea măsurii preventive a arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul VLAD VIRGIL.
 
În temeiul art. 348 C.pr.pen. raportat la art. 242 alin 2 C.pr.pen., art. 202 alin. 4 lit. b C.pr.pen. și art. 215 ind. 1 alin. 7 C.pr.pen. înlocuiește măsura preventivă a arestului la domiciliu a inculpatului VLAD VIRGIL, cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
 
În baza art. 215 alin. 1 C.pr.pen., pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, inculpatul VLAD VIRGIL trebuie să respecte următoarele obligații:
 

a) să se prezinte în fața organelor de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței ori de câte ori este chemată;
 
b) să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;
 
c) să se prezinte la Secția de poliție desemnată și coordonată de Biroul de Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – I.P.J. Constanța conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemată.
 
În baza art. 215 alin. 2 C.pr.pen., impune inculpatului VLAD VIRGIL, pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, respectarea următoarelor obligații:
 
a) să nu depășească limita teritorială a județului Constanța, decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar;

 
b) să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
 
c) să nu comunice direct sau indirect ori prin orice mijloace de comunicare, cu ceilalți coinculpați: Bulgaru Camelia, Deacu Vasile, Neagu Marinel, Neagu Steluța, Stoian Viorica, Verdeș Mihaela Evelin, Ioniță Ilie Iulian, Stamule Daniela, Vlad George și Vlad Daniela, Botezatu Joița, Pascale Nicoleta, Stoica Florența-Lăcrămioara, Mavroian George, Moldovencei Valerica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, Cealera Ștefania, Deacu Vladimir-Ionuț, Filipovici Cosmina-Magdalena, Iordache Paula-Marinela, Suba Adrian, Ciobanu Marius-Florin și Gradea Alexandru din prezenta cauză, cu părțile civile: Pitulea Maria Renata, Zbarcea (Fostă Tarcea) Mihaela, Turcu Mihaela-Delia, Turcu Liviu-Alexandru, Minescu Neculai, Dumitriu Dorin, Iulian Floarea, Ghiribeajă Mihaela-Manuela, Ciuciuleacă Eliza Gabriela, Oană Octavian și martorii: Cioroba Doina, Colețea Cornelia, Denef Alexandru-Nicolae, Bozu Ioana - Roxana, Beiu Maria, Alexandru Carmen, Andrei Andreea, Nedelcu Simion, Constantin Georgiana, Duru Estera, Chirciu Maria, Gimpirea Ștefan, Ismail Nilufer-Yasemin, Ivan Ileana, Jianu Gheorghe, Lambour-Tudoran-Man Maria Lipan Livia, Menaef Cristian, Mustățea Diana-Georgiana, Nasîp Sena, Nedelcu Simion, Pascale George, Pascu Donoris Carolin, Petrică Antonela, Piron Marian, Tragone George, Ionașcu Cosmin Corneliu, Vasile Nicoleta, Voicu Lucia, Tudorică Mihaela, Marin Viorel, Stanca Iulian-Florin, Drugă Elena, Aparu Lefter Constantin Gabriela, Dobrescu Marcel și Marin Lina, ori cu membrii de familie ai acestora. 
 
În temeiul art. 215 alin. 3 și 7 C.pr.pen., atrage atenția inculpatului VLAD VIRGIL că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor ce îi revin sau în cazul existenței unei suspiciuni rezonabile că ar fi săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.
 
În temeiul art. 215 alin. 5 din C.pr.pen., copia prezentei încheiere se va comunica de îndată inculpatului și la rămânerea definitivă către IPJ Constanța, Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Direcției Generale a Pașapoartelor, în vederea asigurării respectării obligațiilor care îi revin inculpatei în baza prezentei încheieri.
 
În baza art. 215 alin. 6 din C.pr.pen., atrage atenția organului de poliție desemnat cu supravegherea inculpatului (sub coordonarea Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul IPJ Constanța), de a verifica periodic respectarea de către aceasta a măsurii și a obligațiilor impuse prin prezenta încheiere, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora să sesizeze de îndată judecătorul de cameră preliminară / instanța de judecată.
 
Ia act că asistența juridică obligatorie a inculpatului a fost asigurată de avocat ales. În temeiul disp. art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
 
Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la comunicare.
 
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția inculpatului și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței azi, data de 16.07.2026.
 
Document: Încheiere de dezînvestire 16.07.2026

 
Dosarul Fabrica de Moșteniri
 
Reamintim că polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, au documentat în cauza denumită generic „fabrica de moșteniri”,  activitatea infracțională a 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc,  cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu,  fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
 
 
Din probele administrate în cauza a rezultat că,  începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea  în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).
 
Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
 
În  cursul anului 2018,  aceeași persoană cercetată, de 48 de ani, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane cercetate (una notar public și cealaltă executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.
 
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau  sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.
 
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
 
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
 
Această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
 
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
 
Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
 
O asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care ar fi fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
 
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).
 
În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
 
Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire.
 
În același scop, anumiți membri ai grupării de criminalitate organizată și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
 
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, 8 iulie, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
UPDATE Începe sau nu procesul în dosarul „Fabrica de moșteniri”? Curtea de Apel Constanța, așteptată să dea răspunsul