Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:23 27 09 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Decebal Făgădău, la judecată cu Gabriel Comănescu! Dosarul va fi „tranșat“ de Curtea Supremă a României

ro

17 Aug, 2022 00:00 1543 Marime text

 
  • Decebal Făgădău a solicitat în contradictoriu cu Valentin Gabriel Comănescu pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună, printre altele, constatarea încălcării drepturilor nepatrimoniale, respectiv dreptul la onoare, demnitate și reputație, în urma unei declarații susținute de către pârât, obligarea celui din urmă la exprimarea în mod public a regretului în legătură cu declarația defăimătoare la adresa sa.
  • Decebal Făgădău a mai solicitat interzicerea ca pe viitor Valentin Gabriel Comănescu să mai dea declarații publice care să îl vizeze, de genul celor pentru care se solicită atragerea răspunderii civile, iar Comănescu să fie obligat la plata sumei de 250.000 lei, reprezentând daune-interese pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate de conduita ilicită a acestuia, cu cheltuieli de judecată. 
 
 
Dosarul în care Decebal Făgădău, fostul primar al municipiului Constanța, l-a at în judecată pe omul de afaceri Valentin Gabriel Comănescu, va fi „tranșat“ de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României!
 
Procesul- inițiat de fostul edil - a fost soluționat atât de Tribunalul Constanța, cât și de Curtea de Apel Constanța, prin respingerea acțiunii.
 
Dosarul se află în prezent pe rolul Secţiei I civilă de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
 
Cauza se află în procedură de filtru.
 
Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.
 
Oricare va fi decizia Curții Supreme, aceasta va fi definitivă.
 
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, conform rolii.ro, Decebal Făgădău a solicitat în contradictoriu cu Valentin Gabriel Comănescu pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună, printre altele, constatarea încălcării drepturilor nepatrimoniale, respectiv dreptul la onoare, demnitate și reputație, în urma unei declarații susținute de către pârât, obligarea celui din urmă la exprimarea în mod public a regretului în legătură cu declarația defăimătoare la adresa sa.
 
Decebal Făgădău a mai solicitat interzicerea ca pe viitor Valentin Gabriel Comănescu să mai dea declarații publice care să îl vizeze, de genul celor pentru care se solicită atragerea răspunderii civile, iar Comănescu să fie obligat la plata sumei de 250.000 lei, reprezentând daune-interese pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate de conduita ilicită a acestuia, cu cheltuieli de judecată. 
 
Prin Hotarârea nr. 1706/2021, instanța a respins ca nefondată cererea lui Decebal Făgădău. 
 
Stare de tensiune inerentă iminenței desfășurării alegerilor pentru primărie
 
În motivarea deciziei, instanța reține, printre altele, „că trebuie acordată prevalență contextului în care s-au săvârșit pretinsele fapte prejudiciabile, caracterizat printr-o stare de tensiune inerentă iminenței desfășurării alegerilor pentru primărie, pe fondul căreia aspiranții la demnitatea de primar ȋncearcă să convingă electoratul că sunt persoanele potrivite pentru această calitate, ȋn detrimentul competitorilor sau a persoanelor pe care le percep ca fiind susținătorii contracandidaților“.
 
„O campanie politică“
 
„Ȋn al doilea rând, modul cum a fost construită declarația pârâtului (nr. Comănescu Valentin Gabriel) relevă că scopul acestuia nu a fost acela de a atribui reclamantului (nr. Decebal Făgădău) o dizabilitate psihică sau de a sugera existența unei probleme de sănătate mintală a persoanei vizate, care l-ar face incompatibil cu funcția deținută, ci de a exprima nemulțumirea și dezacordul față de declarațiile anterioare ale reclamantului pârât. Este adevărat că pârâtul reclamant folosește expresiile/cuvintele «e bolnav la cap», «probleme la cap» și «nebuni», ȋnsă ȋn același timp leagă aceste expresii de contextul ȋn care a făcut declarația, subliniind că «este o campanie politică» și nu se implică «ȋn jocuri politice». Termenul de «băiețaș» atribuit reclamantului pârât are un sens peiorativ și este folosit nu cu scopul de a discredita persoana reclamantului, ci de a induce publicului un dubiu ȋn legătură cu veridicitatea celor declarate cu ocazia conferinței de presă“, se mai arată în motivarea deciziei.
 
Dispută electorală
 
„După cum se desprinde și din jurisprudența Curții, pentru ocrotirea dreptului la liberă exprimare este suficientă buna credință a celui în cauză, iar o anumită doză de exagerare este explicabilă ȋn cauză din perspectiva emoției și a indignării cauzate de atribuirea rolului de persoană care alege să participe la o competiție electorală prin interpuși. Dacă se adaugă la acestea și contextul electoral ȋn care a fost făcută declarația pârâtului reclamant, intervalul de timp scurt scurs ȋntre conferința de presă a reclamantului și replica pârâtului, modul cum a fost structurată declarația acestuia din urmă, cu trimiteri directe la existența unei dispute electorale ȋn desfășurare, instanța reține că declarația ȋn cauză nu ȋntrunește elementele constitutive ale unei acuzații de fapt, care să impună proba existenței unui temei faptic suficient. Nu rezultă de nicăieri că scopul pârâtului reclamant ar fi fost acela de denigrare a adversarului politic, pârâtul neavând de altfel această calitate ȋn raport cu reclamantul pârât“, potrivit deciziei.
 
Reacție la declarație
 
Tribunalul mai reține că „pârâtul reclamant a exprimat o reacție față de o declarație anterioară reclamantului, s-a arătat indignat de această declarație făcută ȋntr-un context politic, astfel că și limitele unor asemenea critici sunt mai ample față de un om politic, cum este reclamantul, care se expune ȋn mod inevitabil și conștient unui control strict al faptelor și al afirmațiilor sale, atât din partea ziariștilor, cât și a masei cetățenilor, fiind ținut să manifeste o mai mare toleranță. (cauza Lingens contra Austriei). Mai mult, atunci când litigiul vizează oameni politici, controlul justificării ingerinței trebuie realizat strict, iar o ingerință ȋn libertatea de exprimare politică poate fi admisă numai ȋn situații excepționale (cauza C.V. T contra României), care ȋnsă nu pot fi reținute ȋn cauza de față. Reținând că nu poate fi reținută ȋn sarcina pârâtului reclamant existența unei fapte ilicite, acțiunea principală urmează a fi respinsă ca nefondată“, potrivit motivării.
 
Așa cum arătam și mai sus, decizia Tribunalului Constanța nu a fost una definitivă, ea fiind contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care, la data de 23 martie 2022, a menținut decizia primei instanțe.
 
Hotărârea Curții de Apel Constanța a fost contestată de Decebal Făgădău la Înalta Curte de Casație și Justiție a României!  
 
Cauza se află în procedură de filtru.
 
Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Primăria Constanța, (din nou) la judecată cu fostul primar Decebal Făgădău. Ce a cauzat procesul
 
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii