Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:29 19 09 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Preoţi şi biserici la sat Parohia Viişoara, judeţul Constanţa (galerie foto)

ro

24 Aug, 2019 00:00 2840 Marime text
Satul Viişoara, comuna Cobadin, judeţul Constanţa, este situat la 45 km de oraşul Constanţa, pe drumul ce leagă reşedinţa judeţului de oraşul Silistra din Bulgaria. Viişoara se învecinează la răsărit cu satul Cobadin, la nord cu satele Izvorul Mare şi Ciocârlia, la vest cu satul Pietreni, iar la sud cu satul Negreşti.
 

 
Potrivit tradiţiei locale, dar şi documentelor de arhivă, prima vatră a satului Viişoara se afla la 5 km de actualul sat şi a fost întemeiată de turci, care i-au dat numele Caciamac. Cu timpul, în vechiul sat Caciamac s-au stabilit şi câteva familii de tătari, dar şi de români, mocani din Transilvania. Documentele arată că, în urma unei ciume, majoritatea populaţiei din Caciamac a murit, iar pentru stoparea focarului, supravieţuitorii au ars din temelii întregul sat şi s-au stabilit pe actuala vatră. Turcii şi tătarii şi-au întemeiat gospodării la nord, iar românii la sud. Pe lângă mocanii din Transilvania, în noul Caciamac (Viişoara de azi) au mai fost împroprietăriţi români din Muntenia şi Oltenia. Din cauza lipsei apei potabile în noul Caciamac se iscau des conflicte între turci şi tătari, pe de o parte, şi români, de cealaltă parte.
 
La sfârşitul secolului al XIX-lea, potrivit Marelui Dicţionar Geografic al României, vol. II, satul Caciamac făcea parte din comuna Mamut-Cuiusu (azi satul Izvorul Mare) şi era înconjurat de dealurile Iurtuc-Bair, Caradede-Bair şi Copadin. Până în anul 1926 localitatea a păstrat numele de Caciamac, iar din acest an a primit numele Viişoara, de la viile care înconjurau satul.
 
Biserica „Sfântul Gheorghe” din Viişoara a fost construită în doar şapte luni, între 25 martie şi 26 octombrie 1898, şi a fost pictată în anul 1899, în stil bizantin, de pictorul Nicolae Stoienescu, din Râmnicu Sărat. Biserica are formă de cruce, cu turla mare octogonală pe naos şi două turle mici. În pridvorul bisericii se păstrează pisania din anul 1902, pe care o redăm mai jos, cu textul original:
„ACESTA BISERICĂ SA CONSTRUIT DE OBŞTEA LOCUITORILOR DIN COTUNAH CACEAMAC ÎN ANUL 1898, ÎN ZILELE REGELUI CAROL I FIIND EPISCOP AL DUNĂREI DE JOS PREA SÂNȚITULUI D.D. DR PARTENIE ŞI SA TERMINAT ÎN ANUL 1902 ÎN ZILELE PREA SÂNȚITULUI D.D. DR PIMEN, PRIN STĂRUINŢA COMITETULUI COMPUS DIN GEORGHE G. POPA PREŞEDINTI, ION MIHAIL CASIER, ȘI MEMBRII ION DRĂGAN, MIHALCEA VĂRSAN, ION NEGUŢU, RADU VOINEA, DUMITRU MUNTEANU, ION GLĂVAN, MATEI COCÂRLEA, DOBRE COSTEA, ION CHIVULESCU, ENACHE PASCU”.
 

 
După sfinţire, biserica din Viişoara a fost încredinţată preotului din Pietreni, iar în anul 1908, permanenţa Episcopiei Dunării de Jos-Galaţi (de care ţinea şi judeţul Constanţa) a hotărât înfiinţarea Parohiei Viişoara, cu filialele Pietreni şi Cobadin.
 
În timpul Primului Război Mondial şi ocupaţiei Dobrogei de armatele inamice, biserica din Viişoara a suferit mai multe stricăciuni, pictura fiind şi ea afectată. La începutul perioadei interbelice a fost restaurată şi resfinţită, în anul 1924, de Gherontine Nicolau Silistreanul, episcopul vicar al Episcopiei Constanţa.
 
Actuala clopotniţă datează din anul 1942 şi a fost construită pe locul uneia mai vechi. Despre această clopotniţă, Chesarie Păunescu, episcopul Constanţei, avea să spună, în anul 1944, că „este mare şi foarte frumoasă, unică în judeţul Constanţa”. În timpul păstoririi preotului paroh Victor Marinescu (1939-1982), lăcaşul de cult a fost supus mai multor lucrări de conservare, iar între anii 1980 şi 1981 a fost repictat integral, de pictorul Vasile Ivănescu, din Curtea de Argeş. Astfel, pe 25 octombrie 1981, Biserica „Sfântul Gheorghe” din Viişoara a fost resfinţită de Epifanie Norocel, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Tomisuluişi Dunării de Jos.
 

 
În anul 1984, la scurtă vreme după preluarea oficiului parohial de către preotul Dănuţ Costan, stranele au fost înlocuite cu unele din lemn de frasin băiţuit, sculptate şi confecţionate într-un atelier local. În aceeaşi perioadă a fost achiziţionată casa parohială, iar biserica a fost renovată pe exterior, fiind realizate şi icoanele în mozaic.
 
Preoţii care au slujit la biserica „Sfântul Gheorghe” din Viişoara sunt: preotul Eustaţiu Doicescu (1899-1901), preotul Oprişan Popescu (1901-1903), preotul Stan Marinescu (1903-1916), preotul Dima Moscu (1916-1919), preotul Pavel Rotaru (1919-1920), preotul Gheorghe Stănescu (1920-1924), ieromonahul Stelian Doroş (1924-1926), preotul Ion Chivu (1926-1939) şi preotul Victor Marinescu (1939-1982).Din anul 1982 în Parohia Viişoara slujeşte preotul Dănuţ Costan, iar de la 1 aprilie 1995, dascălul bisericii este Ionel Văcaru.
 
Preotul paroh Dănuţ Costan
 

 
Părintele Dănuţ Costan s-a născut pe 23 octombrie 1957, în comuna Dăneşti, judeţul Vaslui. Este absolvent al Liceului Cobadin şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu, specializarea Teologie Pastorală, promoţia 1981. Pe 2 august 1981 s-a căsătorit cu Mariana Greceanu, cu care are şase copii: Daniela, Paula, Cristina, Ciprian-Marian, Nina şi Valentin. Pe 2 februarie 1982 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Viişoara, de Epifanie Norocel, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos.
 
Părintele Dănuţ Costan desfăşoară în Parohia Viişoara o activitate social-filantropică deosebită, prin cantina socială, care funcţionează în casa parohială, fiind hrăniţi zilnic copii din familii defavorizate şi nu numai. Totodată, în casa parohială a organizat o frumoasă bibliotecă, la care are acces orice doritor de lectură. Pentru bogata activitate a fost hirotesit iconom, de Înaltpreasfinţitul Lucian Florea, Arhiepiscopul Tomisului.
 
În misiunea sa, părintele Dănuţ Costan este ajutat, de peste 25 de ani, de dascălul Ionel Văcaru. Cântăreţul bisericesc Ionel Văcaru s-a născut pe 23 iunie 1978 la Medgidia, judeţul Constanţa. Pe 30 octombrie 1999 s-a căsătorit cu Nicoleta Troacă, cu care are două fete: Ştefania Andreea şi Lavinia Maria.
 
Bibliografie
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia Viişoara, 1967
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Medgidia, Constanţa, 2016
Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, Volumul II, Bucureşti, 1899
 
Sursă foto: Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului (foto deschidere Vali Vădănoiu)
 
Despre Ionuţ Druche
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de Inspector Culte. Din decembrie 2018 este și bibliotecar la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor al mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea

Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“„Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Negrești, județul Constanța (galerie foto) 

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii