Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:24 19 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Evoluţia Dobrogei în statistici, de la finele sec. XIX şi până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Partea a II-a (1919-1930) (galerie foto)

ro

19 Dec, 2018 00:00 1317 Marime text
1918 este anul sfânt în care ia naştere România Întregită sau România Mare, cum se spune astăzi mult mai des. Regatul României se uneşte cu vechile provincii româneşti de care fusese văduvit de-a lungul veacurilor: Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Basarabia şi Bucovina.
 

 
 
Tratatele de pace semnate în 1920 ratifică acest proces de reîntregire naţională, iar marile puteri ale Europei recunosc România Mare. România de dinaintea Războiului, cea care cuprinsese doar Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea (cu tot cu Cadrilater) este acum doar o parte a noului stat, parte ce este cunoscută sub numele de Vechiul Regat.
 
Transformările sunt spectaculoase, din toate punctele de vedere. În 1915, înaintea Războiului de Întregire, Regatul României avea o populaţie de 7.897.311 locuitori. Cinci ani mai târziu, în 1920, România Mare număra 16 milioane de suflete.
 
Anuarele statistice naţionale, realizate după 1920, scot în evidenţă schimbările radicale prin care trece noul stat, modificări survenite mai întâi pe plan administrativ şi apoi, implicit, pe plan politic, economic, militar, social etc.
 
Anuarul din 1922 prezintă situaţia per ansamblu, la nivel naţional, dar şi pe fiecare regiune administrativă în parte, fiind consacrate rubrici speciale pentru fiecare provincie mare: Transilvania, Basarabia, Bucovina şi Vechiul Regat. Acesta din urmă continuă să aibă în componenţă (ca şi la începutul războiului) 34 de judeţe din care patru, Caliacra, Durostor, Constanţa şi Tulcea sunt din Dobrogea.
 
În următorii ani, alte anuare statistice urmează să aducă la zi sau să completeze situaţia în fiecare judeţ în parte. În primii ani de după Marea Unire se fac eforturi pentru aflarea situaţiei exacte din provinciile aflate mult timp sub stăpâniri străine şi recent revenite la patria-mamă. În anuarul din 1922, judeţele Dobrogei apar tot cu populaţia calculată în 1915, astfel încât ele figurează astfel: Constanţa, cu 223.638 locuitori, Tulcea - 183.105, Caliacra - 149.000, Durostor - 137.000. În următorii ani, situaţia exactă din punct de vedere demografic va fi adusă la zi.
 
În Dobrogea anului 1922, aşa cum reiese din anuarul întocmit, ştim însă situaţia alegătorilor înscrişi pe listele de vot. Astfel, judeţul Constanţa avea 18.220 alegători înscrişi, Caliacra 11.872, Durostorul - 17.736, iar Tulcea 13.180.
 
În 1920, Serviciul Maritim Român deţinea 14 vapoare poştale şi de mărfuri, din care enumerăm doar câteva: Regele Carol I, Principesa Maria, România, Împăratul Traian, Dacia, Dobrogea sau Constanţa...
 
La capitolul drumuri, judeţul Constanţa figurează cu 1087 km, Tulcea - cu 920 km, Caliacra - 582 km iar Durostor, cu 482 km. Cifrele indică în mod clar existenţa unor mari probleme majore legate de infrastructură.
 
Dobrogea se dezvoltă economic, iar Portul Modern Constanţa este inima comerţului naţional, graţie numeroaselor operaţiuni de import-export efectuate aici. Datele cu privire la evoluţia Portului (exportul de petrol şi de alte produse, importul de mărfuri, numărul mare de nave străine şi româneşti ce operau la Constanţa în anii 20) au făcut subiectul exclusiv al unei serii de materiale publicate anterior.
 
Anul 1921 ne arată însă şi o Dobroge în care creşterea animalelor este în continuare o activitate de maximă importanţă. Astfel, în cele patru judeţe sunt înregistrate nu mai puţin de 983.836 de capete de ovine, ceea ce demonstrează amploarea acestei activităţi, mult superioară faţă de alte provincii din ţară.
 
Agricultura şi creşterea de animale sunt într-adevăr ramuri foarte importante în economia Dobrogei, alături de piscicultură, de exemplu. Cele patru judeţe înregistrează dezvoltare economică atât în mediul urban, precum şi în cel rural.
 
În 1919, în judeţul Constanţa existau 714 firme, din care 447 erau deţinute de români, 66 de evrei şi 201 străini. Spre comparaţie, în judeţul Tulcea erau 15 firme deţinute de străini, în Caliacra, una singură, iar în judeţul Durostor, niciuna.
 
Din 1923, Anuarul Statistic al României devine un document regulat anual. Aflăm că judeţul Constanţa are 7 comune urbane (din care una - oraşul Constanţa este reşedinţă de judeţ) şi 74 de comune rurale ce au în componenţă 230 de sate şi cătune.
 
În 1926, situaţia la nivel naţional nu mai este prezentată neapărat pe provincii (ca în unele anuare anterioare), astfel încât tabelele statistice ne indică toate cele 71 de judeţe ale României Mari. Dobrogea are în acest moment o suprafaţă de 23.262 km pătraţi şi o populaţie probabilă de 693.190 de locuitori.
 
Un aspect inedit astăzi este situaţia culturii tutunului. Astfel, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea aveau împreună 54.568 de cultivatori de tutun. 
 
Facem un salt de cinci ani pentru a analiza situaţia Dobrogei în perioada 1931-1932. Din punctul de vedere al populaţiei, beneficiem aici de datele oferite de recensământul realizat la 29 decembrie 1930. Aflăm astfel că judeţul Constanţa are în decembrie 1930 294.914 locuitori, din care 58.000 trăiau în mediul urban, iar restul, în cel rural. Caliacra are cca167.000 de locuitori, Durostorul 211.000, iar Tulcea - aproximativ 183.000.
 
În urma recensământului din 1930 se stabileşte că România are o populaţie de 18.057.074 de locuitori. Spre comparaţie, în 1860 (înainte de unirea Dobrogei din 1878, de preluarea Cadrilaterului din 1913 sau de Marea Unire din 1918), Principatul României avusese 3.917.541 de suflete...
 
În decembrie 1930 ştim exact şi numărul de locuitori din oraşele Dobrogei. enumerăm doar o parte dintre acestea: Constanţa (58.258 locuitori), Bazargic (29.938 loc.), Tulcea (20.104 loc.) Silistra (17.415), Turtucaia (11.103), Balcic (6323 loc.) Cernavoda (6459), Medgidia (5791), Măcin (5459), Isaccea (4566), Hârşova (3603), Mangalia (2776), Ostrov (3127) etc...
 
(Va urma)

Bibliografie

Anuarul statistic al României 1922 (conţine şi informaţii privind anii de după Război, cu începere din 1919), Anuarul statistic al României 1923, Anuarul statistic al României 1926, Anuarul statistic al României 1931-1932 (an de referinţă 1930 şi recensământul din 29.12.1930)
 
Imaginile sunt disponibile şi în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa, secţiunea Cărţi poştale.
 
 
Despre Cristian Cealera
         
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.


Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Evoluţia Dobrogei în statistici, de la finele sec. XIX şi până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Partea I (1894-1916)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii