Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:07 16 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (VII)

ro

14 Mar, 2018 00:00 1634 Marime text

„Descrierea lumii“.
În cartea „Descrierea lumii“, Geograful din Ravena menţionează: „Tot lângă Marea cea Mare este ţara care se numeşte Tracia. În această Tracie am citit că au fost foarte multe oraşe, dintre care vom arăta pe unele şi anume lângă ţărmul mării... Dionysopolis, Bizone, Timum, Tiriza, Callatis, Stratonis, Tomis, Histria“.
 
În aceeaşi carte, Geograful din Ravena enumeră oraşele din „Dacia Prima şi Secunda numite şi Gepidia, unde locuiesc hunii numiţi şi avari“, dar şi râurile din Dacia care se varsă în Dunăre, printre acestea fiind: Tisia, Tibiscum, Drica, Marisis, Miliare, Gilpit şi Crisia. În continuare, autorul menţionează următoarele oraşe-cetăţi: „... Tyras, Histria, Tomis, Stratonis, Callatis, Tirizis, Bizone, Timum, Dionysopolis... Mesembria“.
 
Geograful din Ravena a fost un autor creştin necunoscut, care a trăit în secolul al VII-lea. A scris o lucrare geografică alcătuită din cinci cărţi, pe care a intitulat-o Cosmographia, în care sunt menţionate aproximativ 5.300 de nume, printre ele fiind şi Callatis. Lucrarea a fost realizată având la bază o hartă militară, dar şi cărţile unor scriitori antici, cum ar fi: Orosius, Iordanes şi Isidor din Sevilia. Se remarcă strânsa legătură dintre „Cosmographia“ Geografului din Ravena şi Tabula Peutingeriană.
 

„Despre provincii“

 
În cartea „Despre provincii“, Constantin Porfirogenetul descrie eparhiile (diviziunile administrative bisericeşti) din: Tracia, Rodope, Haemimont, Sciţia, Dacia, Dardania, Pannonia şi altele. Referitor la eparhia din care face parte şi cetatea Callatis, autorul notează următoarele: „Eparhia Sciţiei se află sub un conducător şi are 15 oraşe: Tomis, Dionysopolis, Acrae, Callatis, Istros, Constantiana, Zelpa, Tropaeum, Axiopolis, Capidava, Carsos, Troesmis, Noviodunum, Aegissos şi Halmyris“.
 
Constantin Porfirogenetul, scriitor şi istoric cunoscut şi sub numele de Constantin al VII-lea, fiul împăratului bizantin Leon al VI-lea Filozoful, a trăit între anii 905 - 959. La vârsta de 40 de ani a devenit împărat al Imperiului Bizantin şi a domnit 15 ani, timp în care a încurajat şi promovat activitatea literară şi a organizat culegerea de izvoare istorice şi lucrări de utilitate generală. Dintre lucrările sale, deosebite ca valoare documentară, amintesc: „Viaţa împăratului Vasile I“, „Despre ceremoniile de la curtea bizantină“, „Despre provinciile Imperiului Bizantin“ şi sfaturile către fiul său intitulate „Administraţia împărăţiei“.
 

Etymologicum Magnum“

 
„Etymologicum Magnum“ este o lucrare anonimă de mari dimensiuni, scrisă în a doua jumătate a secolului al X-lea. Este cel mai mare lexicon bizantin şi se bazează pe numeroase lucrări gramaticale, lexicale şi retorice ale scriitorilor antici, dar şi pe cele ale autorilor din perioada bizantină. Cetatea Callatis este succint prezentată în cartea „Despre popoare şi oraşe“: „Callatis - oraş fondat de locuitorii din Heraclea; a fost numit aşa după lacul din apropiere“.
 
Pe parcursul ultimelor şapte săptămâni, am prezentat, în paginile ziarului ZIUA de Constanţa, izvoarele istorice care s-au păstrat de la scriitorii antici şi bizantini, în care autorii au amintit despre cetatea Callatis şi callatieni. La sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea, cetatea Callatis a fost definitiv distrusă de atacurile popoarelor migratoare. Câteva secole mai târziu, pe o hartă anonimă datată în secolul al XIII-lea, aflată la Biblioteca Naţională din Paris, pe locul unde în Antichitate exista cetatea Callatis, apare o aşezare cu denumirea de Pangalia. Numele Mankalia este menţionat, pentru prima dată, de către Paolo Giorgi din Ragusa, în anul 1593.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc   
 
Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie

  
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (VI) - galerie foto
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii