Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:41 25 06 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Anul Omagial Iorga 150 La Chişinău – Conferinţa Ştiințifică Internaţională „Istoricul Nicolae Iorga. 150 de ani de la naștere”

ro

18 May, 2021 00:00 4009 Marime text
  • Manifestarea desfăşurată în sistem on-line (orele 09.00-14.00), a fost girată de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Istorie (Ministerul Educţiei, Culturii şi Cercetării), respectiv Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău.
 
În suita manifestărilor ştiinţifice şi naţional-culturale organizate la Chişinău de către oamenii de ştiinţă de dincolo de Prut, în această săptămâna au avut loc lucrările Conferinţei Ştiințifice Internaţionale „Istoricul Nicolae Iorga. 150 de ani de la naștere”.
 
 Manifestarea – desfăşurată joi 13 mai, în sistem on-line (orele 09.00-14.00), a fost girată de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Istorie (Ministerul Educţiei, Culturii şi Cercetării), respectiv Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău.
 
La reuniune au participat oameni de ştiinţă de la Chişinău (inclusiv membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei), precum şi istorici şi cercetători din centre universitare din Ţară – Alba Iulia, Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Oradea, Suceava, Comitetul Științific al Conferinţei fiind compus din personalităţi recunoscute ale Istoriografiei moldave – Gheorghe Cojocaru, dr. habil., directorul Institutului de Istorie (MECC), Andrei Eșanu, academician, Institutul de Istorie (MECC), Demir Dragnev, dr. habil., membru corespondent al AȘM, Institutul de Istorie (MECC), Silvia Corlăteanu-Granciuc, dr., secretarul științific al Institutului de Istorie (MECC), Igor Cereteu, dr. habil., cercetător științific principal, Institutul de Istorie (MECC), Ion Gumenâi, dr. habil., cercetător științific principal, Institutul de Istorie (MECC) –, respectiv şi trei slujitori ai lui Clio din România – Ștefan PURICI, prof. univ., dr., Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Gabriel Moisa, prof. univ., dr., Universitatea din Oradea, Stoica Lascu, prof. univ., dr., m.a. Academia Oamenilor de Ştiință din România.
 
Moderată de istoricul Igor Cereteu, Conferinţa a debutat cu scurte cuvinte de salut – care au relevat locul şi importanţa lui N. Iorga în ansamblul Istoriografiei şi Culturii naţionale – rostite de reprezentanţii instituţiunilor organizatoare – Gheorghe Cojocaru, dr. habil., directorul Institutului de Istorie (MECC), Valeriu MATEI, membru de onoare al Academiei Române, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Victor MORARU, dr. habil. mem. cor. al AȘM, coordonatorul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte a Academiei de Științe a Moldovei.
 
Au fost susţinute în plen, apoi, patru comunicări științifice – acad. Andrei Eșanu, dr. Valentina Eșanu (Institutul de Istorie, MECC), Ștefan cel Mare și teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru (între mit și realitate istorică); prof. univ. dr. Ștefan Purici (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), Nicolae Iorga, Bucovina și bucovinenii: istorie și politică; prof. univ. dr. Stoica Lascu (m.a. Academia Oamenilor de Ştiință din România), N. Iorga – martor și istoric al evoluțiilor din Balcani; dr. Cristina Gherasim (Institutul de Istorie, MECC), Istoria prin prisma mentalităților în concepția lui Nicolae Iorga.
 
În partea secundă a Conferinţei, comunicările au fost susţinute în cadrul a două secţiuni.
 
La Secţiunea societate și politică în opera științifică a lui Nicolae Iorga (având ca moderatori: dr. habil. Valentin Constantinov, prof. univ. dr. Ștefan Purici) – au participat: dr. habil. Ion Chirtoagă (Institutul de Istorie, MECC), Ocuparea Chiliei și Cetății Albe de către otomani (1484) în opera științifică a lui Nicolae nIorga; dr. habil. Valentin Constantinov (Institutul de Istorie, MECC), Jan III Sobieski în opera științifică a lui Nicolae Iorga; prof. univ. dr. habil., mem. cor. al AȘM, Demir Dragnev (Institutul de Istorie, MECC), Nicolae Iorga despre rolul fanarioților în modernizarea timpurie din Țările Române; prof. univ. dr. Sorin Șipoș (Universitatea din Oradea), Nicolae Iorga și cercetările sale asupra românilor din Transilvania și Ungaria, până în anul 1914. Studiu de caz: „Neamul românesc din Ardeal și Ungaria”; dr. Vlad Mischevca (Institutul de Istorie, MECC), O conferință la Atena a marelui istoric (18 octombrie 1930); dr. Eugen-Tudor Sclifos (Institutul de Istorie, MECC), Nicolae Iorga și chestiunea Basarabiei în context internațional (1856-1916); prof. univ. dr. Gabriel Moisa (Universitatea din Oradea), prof. Livia Bucur (Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Oradea), Nicolae Iorga – de la „burghezul cosmopolit” la istoricul util regimului comunist (anii ’60-’70 ai secolului trecut); conf. univ. dr. pr. Fabian Doboș (Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași), Cercetările lui Nicolae Iorga privitoare la Biserica Romano-Catolică din Vechiul Regat al României.
 
La Secțiunea Dimensiunea culturală și izvoristică în scrierile științifice ale lui Nicolae Iorga (dr. habil. Ion Gumenâi şi prof. univ. dr. Olimpia Mitric fiind moderatori) – au susţinut comunicări: dr. habil. Nicolae Enciu (Institutul de Istorie, MECC), Nicolae Iorga, ctitor al Cursurilor de Vară ale Universității Populare de la Vălenii de Munte; dr. Ana Maria Roman Negoi (Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia), Nicolae Iorga și Școala Ardeleană. Gheorghe Șincai. Reevaluarea unui portret; dr. habil. Liliana Condraticova (Academia de Științe a Moldovei), Contribuția adusă de Nicolae Iorga la studiul artei metalelor în spațiul românesc; dr. habil. Ion Gumenâi (Institutul de Istorie, MECC), Nicolae Iorga – paleograf și editor de izvoare; dr. Alina Felea (Institutul de Istorie, MECC), Documente și inscripții publicate de Nicolae Iorga în cercetarea instituției căsătoriei în Țara Moldovei în sec. al XVII-lea și începutul sec. al XIX-lea; dr. Silviu-Constantin Nedelcu (Biblioteca Academiei Române), Articole și studii cu privire la opera lui Nicolae Iorga, publicate în revista „Bisericaâ Ortodoxă Română”; prof. univ. dr. Olimpia Mitric (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), „Istoria țării prin cei mici” – 100 de ani; dr. habil. Igor Cereteu (Institutul de Istorie, MECC), Istoria cărții și a tiparului românesc în preocupările științifice ale lui Nicolae Iorga.

 
Manifestarea de la Chişinău a arătat – aşa cum spuneam la începutul materialului prezentat – importanţa pe care istoricii de dincolo de Prut o acordă omagierii marilor personalităţi ale Culturii Naţionale, în cazul de faţă a Patriarhului Istoriografiei Române, al cărui spirit şi a cărei operă se constituie în nestemate borne ale Naţiunii noastre.
 
 
Citește și:
 
Anul Omagial Iorga 150: Nicolae Iorga - Independenţa „am plătit-o cu sânge, cu sângele celor câteva mii de dorobanţi cari au căzut în noroaiele Plevnei” 

Anul omagial Iorga 150 103 ani de la actul Unirii de la Chişinău a Basarabiei cu „mama sa” România
 

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii