Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:24 13 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

9 Mai 1877 - proclamarea Independenței de Stat a României

ro

09 May, 2018 00:00 3093 Marime text
După unirea Moldovei cu Muntenia, din 24 ianuarie 1859, cucerirea independenței naționale devenise un obiectiv major al românilor. În anul 1875, în Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, s-au declanșat puternice răscoale antiotomane, care, ulterior, s-au transformat în mișcări de eliberare națională. Sub pretextul sprijinirii fraților ortodocși din Balcani, Rusia a intervenit în derularea evenimentelor, cu intenția de a pune stăpânire pe strâmtorile Bosfor și Dardanele.
 
În aprilie 1877 s-a semnat, la București, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor rusești prin țara noastră. La scurt timp, Rusia a declarat război Turciei, însă, până la sosirea trupelor țariste la Dunăre, otomanii au bombardat localitățile de pe malul românesc al fluviului. Armata română a ripostat și, astfel, s-a instaurat starea de război între România și Turcia. În aceste condiții, oamenii politici români se pronunțau pentru proclamarea independenței.
 
În ziua de 9 mai 1877, în Parlamentul României, la interpelarea lui Nicolae Fleva, Mihail Kogălniceanu, în numele Guvernului, a răspuns că țara dorește să rupă legăturile cu Turcia. La sfârșitul ședinței, Parlamentul a votat o moțiune prin care a fost proclamată independența.
 
Dar proclamarea independenței trebuia cucerită pe câmpul de luptă și impusă, spre recunoaștere, Europei. Intenția României de a intra în război a fost însă respinsă de Rusia, care nu dorea să împartă roadele victoriei și să fie alături de România la masa tratativelor. Mai mult, Rusia intenționa să obțină achiziții teritoriale pe seama țării noastre.
Prilejul Armatei Române de a intra în luptă a apărut în momentul în care trupele rusești au întâmpinat o puternică rezistență la Plevna. Comandantul frontului rus din Balcani, ducele Nicolae, i-a trimis o telegramă principelui Carol I, prin care l-a rugat să intervină cu armata sa și, deși nu exista nicio convenție militară între Rusia și România, Armata Română a intrat în război.
 
După lupte înverșunate, forțele armate române au cucerit Plevna, apoi au înaintat spre nord-vestul Peninsulei Balcanice, unde au continuat să lupte împotriva Imperiului Otoman.
 
Prin Tratatul de Pace semnat la Berlin, la 1 iulie 1878, României i s-a recunoscut independența, iar Dobrogea și Delta Dunării au intrat în componența statului român. În schimb, Rusia a luat din nou României cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), încălcând astfel suveranitatea națională și înțelegerile anterioare cu România.
 
În concluzie, cu jertfa a peste 10.000 de oameni, România și-a consfințit independența pe câmpul de luptă. Cucerirea independenței de stat a însemnat un important moment pe calea realizării deplinei unități naționale.     
 

9 Mai 1945 - Ziua Victoriei

 
Al Doilea Război Mondial s-a desfășurat între anii 1939 - 1945, între cele două blocuri militare: Axa (Germania, Italia și Japonia) și Aliații (Anglia, Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii). În funcție de interesele pe care le aveau, mai multe state mai mici au intrat și ele în război de partea uneia sau alteia dintre cele două principale forțe combatante.
 
În anul 1944, în urma succeselor obținute de coaliția antifascistă, Germania se afla într-o situație catastrofală pe frontul sovieto-german și pe cel din Europa apuseană și sudică. Comandamentul suprem sovietic a întocmit, încă din noiembrie 1944, planul de campanie pentru anul 1945. Forțele armate ale Uniunii urmau să desfășoare ofensiva de la Marea Baltică la Dunăre, cu lovitura principală pe direcția Berlinului.
 
Ofensiva s-a declanșat la 12 ianuarie 1945. După 25 martie, trupele sovietice, urmărind armata germană în retragere, au eliberat Viena și zona înconjurătoare, Ungaria și cea mai mare parte a Austriei, precum și căile de acces spre sudul Germaniei. Succesele obținute de forțele aliate în sectorul nordic și central al frontului au permis declanșarea ofensivei generale.
 
Pentru apărarea Berlinului, Comandamentul hitlerist a luat ample măsuri, concentrând forțe care depășeau un milion de oameni, peste 10.000 de tunuri și aruncătoare, 1.500 de tancuri și autotunuri și peste 3.300 de avioane. Orașul a fost transformat într-o adevărată fortăreață.
 
Ofensiva asupra Berlinului a fost declanșată în noaptea de 15 spre 16 aprilie 1945, de Fronturile I și II bieloruse și Frontul I ucrainean, care totalizau 2.500.000 de oameni, 42.000 de tunuri și aruncătoare, 6.200 de tancuri și autotancuri și peste 9.000 de avioane.
 
În ziua de 25 aprilie, Berlinul a fost încercuit. Pentru a stopa înaintarea Aliaților, Hitler a ordonat, la 27 aprilie, inundarea galeriilor metroului, ucigând cu bună știință un mare număr de femei, copii, bătrâni și răniți.
 
În după-amiaza zilei de 30 aprilie 1945, trupele sovietice au cucerit clădirea Reichstag-ului. Aflat în pericol, Hitler s-a sinucis, lăsându-l în locul său pe amiralul Karl Donitz. Acesta a făcut propunerea capitulării pe fronturile anglo-americano-franceze, însă generalul american Eisenhower a respins oferta, cerând ca actul de capitulare să se extindă asupra tuturor fronturilor. Nevoit, Donitz a acceptat.
 
În noaptea de 8 spre 9 mai 1945 s-a semnat, la Berlin, actul de capitulare necondiționată a forțelor armate germane. În ziua următoare, 9 mai 1945, a fost sărbătorită Ziua Victoriei. Ea a rămas în istorie ca ziua sfârșitului războiului în Europa. De menționat este faptul că țările Europei occidentale sărbătoriseră Ziua Victoriei încă din data de 8 mai 1945.
 

Ziua Europei

 
 În ziua de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, inspirat de Jean Monnet, a propus planul (numit ulterior „Declarația Schuman“) ce va sta la baza Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului sau CECO;
 În 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO, de către: FRANȚA, GERMANIA, ITALIA, BELGIA, OLANDA
și LUXEMBURG;
 În 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Comunitatea Economică Europeană de către cele șase țări;
 La 1 ianuarie 2002, monedele și bancnotele euro intră în circulație în cele 12 state participante la zona euro: AUSTRIA, BELGIA, FINLANDA, FRANȚA, GERMANIA, GRECIA, IRLANDA, ITALIA, LUXEMBURG, OLANDA, PORTUGALIA și SPANIA;
 În 2004, zece țări aderă la Uniunea Europeană: CIPRU, ESTONIA, LETONIA, LITUANIA, MALTA, POLONIA, CEHIA, SLOVACIA, SLOVENIA și UNGARIA;
 În aprilie 2005, Parlamentul European și-a dat acordul pentru aderarea României și Bulgariei la UE;
 Și tot în octombrie 2005, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor asupra unui Acord de Stabilizare și Asociere cu Bosnia-Herțegovina;
 În 2006, Consiliul Uniunii Europene a luat decizia de a permite Sloveniei să se alăture zonei Euro de la 1 Ianuarie 2007;
 Și, în sfârșit, la 1 ianuarie 2007, ROMÂNIA și BULGARIA au aderat la Uniunea Europeană.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc              
 
Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017.
În prezent, este directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie
 
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“
 
27 martie 1918 Centenarul Unirii Basarabiei cu România (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii