Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:44 10 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Un profesor universitar german arata care este importanta managementului cercetarii stiintifice

ro

04 Jun, 2003 00:00 889 Marime text

Initiatorul unor noi tehnologii viziteaza Universitatea "Ovidius"

Profesorul doctor Klaus Schubert este nascut la data de 7 mai 1941, in Germania, si a absolvit studiile universitare cu cele mai inalte distinctii, la Universitatea Tehnica din Karlsruhe. Din anul 1967 pana in prezent, profesorul Klaus Schubert a avut o activitate continua in domeniul ingineriei nucleare ca inginer-fizician specializat in procesarea uraniului. De-a lungul anilor, a coordonat cercetari in domeniul sistemelor de procesare pentru imbogatirea uraniului, stabilind cele mai avansate solutii cunoscute pe plan mondial in acest domeniu. Din anul 1990, profesorul Schubert a format in Germania cel mai puternic colectiv in domeniul Ingineriei microproceselor. In prezent, performantele obtinute de colectivul coordonat de domnia sa sunt considerate realizari de referinta pe plan mondial. Rezultatele studiilor profesorului Klaus Schubert s-au materializat in peste 130 de publicatii si 40 de brevete de inventie. Profesorul Klaus Schubert este membru in cele mai importate comisii stiintifice internationale din domeniul microtehnologiilor si profesor asociat la Universitatea din Erlangen. Profesorul Schubert se afla astazi la Universitatea "Ovidius" pentru a pune la punct un program de colaborare cu profesorii universitari romani. In continuare, va redam un interviu cu profesorul Klaus Schubert, parintele unor tehnologii care n-au nici o legatura cu trecutul conventional al stiintei si proceselor industriale.Reporter: Stimate domnule doctor Klaus Schubert, sunteti un om de stiinta recunoscut pe plan mondial pentru contributiile dumneavoastra in domeniul micro si nanotehnologiilor. In acelasi timp, sunteti un inginer cu contributii deosebite in domeniul tehnologiilor de imbogatire a uraniului. Va rog sa prezentati cititorilor cotidianului ZIUA de Constanta cum a evoluat cariera dumneavoastra de la energetica nucleara catre micro si nanotehnologii.Klaus Schubert: Cu ani in urma, am efectuat cercetari legate de procesarea combustibililor nucleari la Centrul de Cercetari din Karlsruhe folosind metoda de imbogatire cu hexaflorid de uraniu. Faza cheie a procesului se derula in dispozitive minuscule numite diuze de separare. Aceste dispozitive extrem de speciale le realizam, la vremea aceea, cu precizie micrometrica. De exemplu, diametrul unei diuze era cat grosimea unui fir de par. Atunci, am invatat ca, optimizand procesele la astfel de dimensiuni, eficienta procesului creste imens. Acest principiu l-am extins la aplicatii noi, la procese de transfer termic si procese chimice, deoarece eficienta acestor procese poate fi cu mult mai mare daca sunt realizate in microcanale decat in sisteme conventionale. Acest nou domeniu al ingineriei in care realizam procese chimice, termice sau fizice in microcanale il numim Ingineria microproceselor, sau mai corect: "micro process engineering".In acest fel, folosind cunostintele dobandite in procesarea uraniului, putem sa realizam microschimbatoare de caldura de mare eficienta, microreactoare si micromixere care au un mare potential pentru aplicatii viitoare in industria chimica si, in general, in industria de procesare.Rep.: In ultima decada, au fost publicate numeroase rapoarte care scot in evidenta oportunitatile si sfidarile care apar la dimensiuni de nano si micro. Mari corporatii investesc fonduri uriase pentru proiecte de cercetare in acest domeniu. Ce se ascunde, de fapt, in spatele acestei agitatii? Ce anume se asteapta in mod special?K.S.: La inceputul anilor `90, ingineria microproceselor si tehnologia microreactorilor erau aproape necunoscute. Dupa cunostinta mea, numai la noi, la Karlsruhe, exista un mic grup care dezvolta cercetari in acest domeniu. Dupa 1995, a aparut un salt spectaculos al acestor initiative stiintifice si interesul pentru acest domeniu in Germania si in intreaga lume a crescut. Evident ca multe din rezultatele cercetarii au fost publicate ulterior. Este adevarat ca s-au investit fonduri uriase in cercetarile legate de acest domeniu. Universitati si obiective industriale au primit sume importante pentru a se putea ajunge la aceste rezultate. Ma intrebati de ce? Raspunsul este simplu: ingineria microproceselor ofera oportunitatea de a schimba radical industria chimica si creeaza premisele unei noi economii, a ceea ce numim economie durabila.Rep.: Care este pozitia marilor corporatii industriale si a responsabililor din Guvernul german in acest domeniu si care a fost strategia tarii dumneavoastra pentru a atinge aceasta pozitie?K.S.: Din cate cunosc eu, industria germana este foarte interesata de ingineria microproceselor. Cateva companii deja investesc fonduri in cercetarea aplicativa. Dar sunt si companii care urmeaza politica: "asteapta, dar stai cu ochii si urechile ciulite". Si o astfel de pozitie este de inteles, din punctul meu de vedere, deoarece asteapta mai multe rezultate aplicative. Germania are astazi, bineinteles, o pozitie de lider in domeniul ingineriei microproceselor. Acest fapt are mai multe cauze: in primul rand, faptul ca la inceputul anilor `90, cand am inceput munca mea in acest domeniu, am fost incurajat si sustinut de conducerea Centrului de Cercetari din Karlsruhe. Dansii au sprijinit in mod intelept acest nou domeniu. Si actuala conducere face acest lucru si astfel pot spune ca am beneficiat de sprijin moral si material pana acum. O a doua cauza este ca prietenul si colegul meu, profesorul Ehrfeld, s-a implicat personal in acest domeniu de cercetare de prin 1995 si are meritul incontestabil de a fi promovat pe plan international acest domeniu.Apoi, avem in Germania o organizatie numita DECHEMA, ce reuneste intreprinderi din industria chimica din Germania, care a sprijinit de la inceput ideea ingineriei microproceselor. Dar, nu in ultimul rand, Ministerul German pentru Cercetare si Tehnologie a dezvoltat, din 1997, un program de finantare a proiectelor de cercetare din acest domeniu.Rep.: Ce rol vedeti pentru Romania in acest domeniu?K.S.: Romania este un nou venit in acest domeniu al ingineriei microproceselor, ca de altfel multe alte tari. Astfel, tara dumneavoastra are avantajele celui nou venit, ceea ce, in opinia mea, inseamna sa aduca idei complet noi, noi propuneri si inovatii in acest domeniu. Sunt convins ca aveti multi oameni de stiinta si ingineri in tara pentru a face acest lucru, si o sa reusiti.Rep.: Dupa cum probabil cunoasteti, Romania este o tara cu putine resurse pentru a suporta activitati de cercetare stiintifica. Nu am certitudinea ca si aceste resurse sunt eficient administrate. Cu totii cunoastem ca managementul in Romania este deficitar la toate nivelele. Cu bogata dumneavoastra experienta in managementul activitatilor de cercetare, care ar fi recomandarile pe care ni le-ati face?K.S.: Ca sa fiu foarte sincer, nu cunosc cat de putine sunt resursele dumneavoastra pentru cercetare si cu atat mai putin despre modul in care acestea sunt administrate. Dar am convingerea ca exista mult adevar in zicala: "Lipsa banilor este una din cheile inovarii". Evident ca stiu care este importanta fondurilor financiare. Deci, daca imi permiteti o mica recomandare: inventati ceva nou si promitator si aplicati-l in colaborare cu cineva care si-l poate permite! Cu alte cuvinte, folositi mintea si creativitatea oamenilor de stiinta si a inginerilor dumneavoastra in Romania, care are destule resurse umane. La Karlsruhe, am colaboratori originari din Romania, chiar doi dintre cei mai buni membri ai echipei mele. Rep.: Ati initiat un proiect de cooperare cu Universitatea "Ovidius" din Constanta. Care sunt asteptarile dumneavoastra de la aceasta cooperare?K.S.: Proiectul de cooperare pe care il avem in vedere cu Universitatea "Ovidius" a fost initiat de ambele parti. Acest lucru este foarte important, deoarece ambele parti trebuie ca sa-si doreasca aceasta cooperare si ambele parti trebuie sa aiba beneficii din aceasta cooperare. Personal, astept o cooperare deosebit de fructuoasa si pe termen lung. In principal, beneficiul ambelor parti, in primii ani, poate fi legat de consolidarea eforturilor si, respectiv, a rezultatelor in directia simularii numerice dedicate aplicatiilor de inginerie a microproceselor. De asemenea, asa cum precizam mai inainte, astept idei noi si noi propuneri de inovare.Rep.: Stiu ca aveti doi baieti si probabil ca acesta este motivul pentru care sprijiniti atat de mult studentii. Care ar fi sfaturile dumneavoastra pentru studentii romani?K.S.: Am doi baieti si imi plac tinerii. Din acest motiv, casa noastra a fost dintotdeauna plina de tineri. In opinia mea, copiii nostri, elevii, studentii sunt cel mai valoros lucru pe care il avem. Ei sunt viitorul nostru. Trebuie sa investim timpul si grija noastra in tineri, in educatia si in primii pasi pe care ii fac in cariera lor. Aceasta este parerea mea sincera si nu ar fi fost alta chiar daca nu as fi avut copii. Ce sfaturi am eu pentru studentii din Romania? Aceasta este o mare intrebare. Nu cunosc la fel de bine situatia tinerilor din tara dumneavoastra, ca a celor din Germania sau Franta. Un sfat general ar fi: sa-si cladeasca un fundament solid. Daca imi permiteti, as sublinia acest lucru. Fundamentul trebuie sa fie solid. Specializarea se face ulterior, dupa terminarea studiilor. In al doilea rand, incercati sa ganditi neconventional, sa va ganditi la ceva nou, ceva la care nimeni altcineva nu s-a mai gandit. Si as incheia cu sfatul ca tema la care lucrati, oricare ar fi aceasta, la universitate sau la locul de munca, sa va faca placere, sa va entuziasmeze. Ar trebui sa fie ca un hobby pe care il cultivati cu mare bucurie. Vi se pare complicat? Incercati, o sa va fie de folos!Rep.: Stimate d-le dr. Schubert, va multumim pentru raspunsurile dvs. si va dorim multa sanatate si impliniri.K.S.: Si eu va multumesc si adresez cititorilor cotidianului ZIUA cele mai sincere urari pentru o viata mai buna.

Ti-a placut articolul?

Comentarii