Dosarul „Calul Troian” „Mica Sicilie”. Cum erau „reparate cu patentul” fetele care ar fi fost traficate în Europa și cine ar fi „creierul” cu statut de om de afaceri

• Investigațiile au scos la lumină un sistem de exploatare care se întindea pe teritoriul a opt state europene, printre care Germania, Austria, Franța și Anglia

 
Detalii cutremurătoare ies la iveală din culisele uneia dintre cele mai longevive și violente grupări infracționale care a stăpânit sudul litoralului în ultimul deceniu. Conform surselor bine informate ale ZIUA de Constanța, gruparea „Mica Sicilie” nu ar fi doar o adunătură de cartier, ci o rețea transfrontalieră de trafic de persoane și proxenetism, coordonată cu o mână de fier și protejată de un „zid” de tăcere alimentat de teroare.
 
Rețeaua celor 23 de tinere: „Reparații” cu ranga și patentul
 
Investigațiile au scos la lumină un sistem de exploatare care se întindea pe teritoriul a opt state europene, printre care Germania, Austria, Franța și Anglia. Deși sursele noastre indică identificarea a 23 de victime, numărul real al tinerelor care au trecut prin „mâinile” grupării în ultimii 11 ani este imposibil de cuantificat, multe fapte fiind deja acoperite de prescripție.
 
Teroarea era metoda principală de control. Liderii nu se sfiau să folosească amenințări cu o violență rară: „ruperea dinților, a mâinilor și a picioarelor” sau chiar „ruperea coloanei vertebrale”. Pase Constantin-Virgil, zis „Vira”, ar fi fost surprins în timp ce își varsă furia asupra unor fete care ar fi îndrăznit să ironizeze un membru al grupării:
Vira: „Cine (... - n.r. anonimizat) mă-tii ești să îl faci cățel? Vrei să-l pun să-ți rupă dinții să vezi dacă e cățel sau nu când te întorci? (...) De abia așteaptă să te aștepte într-o noapte să-ți dea o rangă în dinți să vedem dacă mai e cățel! (...) Eu îți repar dinții cu patentul ăia, ți-i scot toți din gură!”

 
Instruirea martorilor: Avocați „de fațadă” și lecții de amnezie
 
Un alt pilon al rezistenței grupării în fața legii a fost influențarea sistematică a martorilor. Sursele noastre dezvăluie cum liderul „Vira” instruia tinerele citate la audieri, promițându-le avocați plătiți chiar de el, cu condiția ca aceștia să nu apară oficial ca fiind trimiși de grupare, pentru a evita conflictul de interese.
 

Lecția predată victimelor era simplă: amnezia totală.
 
Vira (către o martoră): „Tre’ să excluzi tot! Cu cât excluzi numele, cu atât e mai bine. (...) „Nu-mi amintesc, nu-mi mai amintesc!” „Păi ai trimis bani.” „Nu mai știu. Sunt 10 ani de zile.” (...) Dacă toată lumea vine și zice ce-ai spus tu... nu poa’ să facă dosaru’, pentru că procuroru’ o să spună: ‘Bă, n-am cum să-i fac dosar’.”
 
Această strategie de a „se pișa în (... - n.r. anonimizat)” ancheta DIICOT, așa cum se exprima liderul în mediul ambiental, a fost dublată de o sfidare totală la adresa autorităților.
 
Statutul de „Brici”: Drumul de la spălat mașini la liderul din umbra
 
În timp ce „Vira” era brațul violent și vocal, celălalt lider, Drugă Bogdan, reprezenta creierul cu o aparență de respectabilitate. Drugă cultiva imaginea unui om de afaceri obișnuit, acționând din umbră prin intermediul unor oameni de încredere, precum Marin Ionuț, zis „John”.

 
„Vira” recunoștea ierarhia de la începuturi:
 
Vira: „Mie nu mi-a dat nimeni. (... - n.r. anonimizat)! Mă duceam și spălam mașina lu' Drugă, (... - n.r. anonimizat) de cățel! Nu m-a luat nimeni în chirie... Toată viața am tras de mine. De 40 de ani eu am fost brici, de asta am banii pe care îi am!”
 
Drugă Bogdan era atât de precaut încât evita să-și folosească numele în mesaje, comunicând prin „săgeți” pentru a colecta sumele de bani provenite din cămătărie, șantaj sau jocuri de noroc ilegale. Mesajele colectate de la „John” arată un flux constant de mii de euro și zeci de mii de lei care alimentau conturile liderului:
 
Drugă Bogdan (către John): „Vezi că o să te sune Blonduțu, puștiul ăla care mai umblă cu Vira și o să îți lase niște bani. Mă anunți după ce ți-i dă.” John (ulterior): „Gata 1250.”
 
„Mâna de dat” a noii generații
 
În eșaloanele inferioare, forța brută era asigurată de tineri dornici de afirmare, precum Niky Popescu. Acesta se lăuda într-o discuție privată cu statutul său de „recuperator” principal al grupării:
 
Niky Popescu: „La noi în cartier la ora actuală cine are mână de dat din trupa nouă, care e acuma, eu sunt. Care pun mâna și dau. (...) Drugă nu poate că are un statut... eu fiind mai problematic cu banii, îmi convine pentru două-trei capace, zece capace pe care le dau, să-mi iau ceva bani.”
 
Această structură modulară, în care liderii se protejează prin intermediari, martorii sunt terorizați să tacă, iar banii sunt „albiți” prin afaceri aparent legale, a făcut din KM 4-5 o fortăreață care abia acum începe să se prăbușească sub greutatea probelor tehnice.
 
 
Nucleul de decizie: Liderii acuzați de coordonarea grupării
 
În vârful ierarhiei, cei cinci lideri aflați în arest preventiv sunt acuzați de constituirea grupului infracțional organizat, având roluri de coordonare în activități de camătă, șantaj și spălare de bani.

• Bogdan Drugă (Boby): Pe lângă coordonare, este acuzat de gestionarea jocurilor de noroc ilegale și spălare de bani prin multiple circuite financiare.
• Constantin-Virgil Pase (Vira): Are cel mai lung cazier de acuzații, de la trafic de persoane și proxenetism în formă continuată, până la trafic de droguri de risc și mare risc, instigare la mărturie mincinoasă și influențarea declarațiilor.
• Victor Manea (Mânuță): Este acuzat de cele mai violente fapte, respectiv trafic de minori în formă agravată și viol.
• Florin-Marian Ștefan (Calu) și Niculae Stănică (Bidi): Aceștia sunt vizați în principal pentru controlul pieței de camătă, șantaj și albirea banilor proveniți din aceste activități.

 
„Locotenenții” și brațul operativ: Trafic de carne vie și spălare de bani
 
Un al doilea eșalon de inculpați, majoritatea aflați în stare de arest, este acuzat de execuția propriu-zisă a traficului de persoane și asigurarea logisticii.

• Florin Petcu (Oaie): Deși arestat în lipsă, este acuzat de trafic de persoane, camătă și nerespectarea regimului armelor.
• Adrian Gabriel Mangu, Eduard George Stoian (Edi), Robert-Ionuț Gheorghe (Blondu) și Costinel Roberto Gurei (Roby): Aceștia sunt acuzați de recrutarea tinerelor și coordonarea activității de proxenetism, inclusiv pe teritorii străine.
• Niky-Alin Popescu: Este vizat pentru trafic de persoane, dar și pentru introducerea pe piață a substanțelor psihoactive noi (etnobotanice).
• Marius Naum: Acuzat de un „pachet” infracțional complet: trafic de persoane, proxenetism, camătă și șantaj.
• Daniel Bădrăgan (Nas): Pe lângă acuzațiile de spălare de bani, este trimis în judecată și pentru pornografie infantilă.

 
Verigile de suport și „paravanul” financiar
 
O parte semnificativă a grupării, formată din 20 de persoane aflate sub control judiciar sau arest la domiciliu (precum Ionuț Marin, Ciprian-Gabriel Hlusin sau Andrei Tohăneanu), avea rolul de a asigura protecția membrilor sau de a disimula veniturile.

• Componenta feminină: Inculpate precum Adina-Cristina Geangu, Violeta Velicu sau Diana-Cristina Tărăbuță sunt acuzate de complicitate la proxenetism și, în special, de spălare de bani, fiind cele care gestionau conturile și fluxurile financiare prin care banii negri intrau în circuitul legal.
• Favorizarea făptuitorului: Trei inculpate (Ana-Agafia Vajda, Irina-Lavinia Șavlovschi și Sofia-Ecaterina Brâncuși) sunt trimise în judecată exclusiv pentru încercarea de a proteja membrii grupării de brațul legii.

 
O noutate a dosarului este inculparea S.C. VAB MUSIC EVENTS S.R.L., persoană juridică acuzată oficial de spălare de bani în formă continuată. Procurorii susțin că prin intermediul acestui club din Satul de Vacanță au fost rulate sume importante provenite din exploatarea victimelor și din camătă, oferind o aparență de legalitate veniturilor membrilor clanului.
 
Comunicat de presă  07.05.2026 DIICOT integral


Urmare a comunicatelor de presă nr. 26 din 19.11.2025,  nr. 3 din 20.11.2025, nr. 1 din 11.12.2025 și nr.1 din 23.04.2026 , Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prin rechizitoriul din 6 mai 2026,  procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus, în cauza intitulată generic ”Calul Troian”, trimiterea în judecată a 38 de inculpați (37  persoane fizice și o persoană juridică), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, șantaj, spălare a banilor, desfășurare fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, trafic de persoane, complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, complicitate la trafic de minori, viol, influențarea declarațiilor, răzbunarea pentru ajutorul dat justiției, tulburarea ordinii și liniștii publice, proxenetism, complicitate la proxenetism, favorizarea făptuitorului.

Cei 37 de inculpați se află sub diverse măsuri privative, respectiv restrictive de libertate, 15 fiind sub măsura arestului preventiv, una a arestului la domiciliu și 21 a controlului judiciar. 

Actele de urmărire penală arată că, începând cu anul 2014, în municipiul Constanța, în cartierul cunoscut sub numele de Km.4-5, cinci dintre inculpați au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, în timp, și ceilalți inculpați.

Probele administrate au relevat faptul că grupul infracțional organizat,  unul de tip polivalent, a fost constituit, inițial  în scopul obținerii unor sume de bani, în principal, din exploatarea sexuală a unor tinere, după care, pe parcurs ce a evoluat atât din punct de vedere financiar cât și numeric, gruparea de criminalitate organizată s-a specializat pe comiterea altor infracțiuni, respectiv camătă, dar și pe spălarea banilor cu scopul ascunderii originii ilicite a sumelor de bani provenite din activitatea infracțională.

Gruparea a prezentat, pe parcursul existenței, o structură determinată,  bazată pe  “diviziunea muncii” , cu reguli de comportare şi roluri prestabilite specifice unei unități structurate.

Sub conducerea ”nucleului dur”, format din cei 5 constituenți inițiali, membrii au primit și avut roluri bine definite: de a recruta tinerele exploatate sexual,  de a primi sumele de bani obținute din activitatea de prostituție, de a trimite prin transfer monetar ori de a aduce banii în țară, de a colecta sumele de bani obținute din practicarea prostituției, de a ține evidența sumelor de bani obținute din activitatea de prostituție și cea de cămătărie, de a însoți și transporta tinerele exploatate în străinătate, cu scopul de a le asigura protecția,  de a recupera sumele de bani împrumutate cu camătă, de a disimula adevărata proveniență a bunurilor provenite din comiterea de infracțiuni, de a acționa ca persoană interpusă în cadrul unor societăți,  de a pune la dispoziția  grupării date de identificare în vederea creării unor conturi  bancare,  de a racola noi membri în grupare, de a asigura protecția membrilor grupării, precum și a tinerelor care practicau prostituția.

Investigațiile au arătat că activitatea infracțională a grupării de criminalitate organizată  nu s-a limitat la zona municipiului Constanța,  ci s-a extins atât în țară, cât și  in diverse locații din Franța, Marea Britanie, Elveția și Austria.

In scopul de a-și demonstra ”puterea”, dar și pentru a atrage noi victime, inculpații au etalat un nivel de trai ridicat, inclusiv prin utilizarea unor autoturisme de lux, iar prin intermediul altor persoane sau în mod direct, au dezvoltat afaceri, cluburi și restaurante, pentru a disimula natura și proveniența surselor ilicite de venit.

De asemenea, pentru a-și impune ”supremația” pe zona de acțiune, care să permită membrilor săi derularea activităților infracționale fără riscul de a intra în conflicte cu membrii altor grupări, aceasta a acționat, în multe situații, cu violență, provocând adevărate scandaluri în public, intens mediatizate, zona de la Km 4-5 fiind denumită de presa locală „Mica Sicilie”.

Sentimentul de apartenență la grupul infracțional a avut dublu rol: pe de-o parte siguranța membrilor grupului că, în situația în care grupări rivale sau persoane care la un moment dat ar fi putut reprezenta riscuri de orice natură, un număr suficient de membri s-ar fi putut grupa în orice moment, astfel încât să poată reacționa și, pe de altă parte, rolul de a descuraja orice persoană care, din diferite motive, ar fi putut intra  în conflicte cu vreunul dintre membrii grupului.

Relațiile dintre membrii grupării Km 4-5, care s-a autocreditat și autoevaluat ca fiind cea mai puternică de pe raza municipiului Constanța, au fost evidențiate, atât într-o melodie special compusă pentru grupul infracțional organizat, al cărei titlu ilustrează modalitatea de obținere a veniturilor de către membrii grupării: ” M-am născut în 4-5, n-am nevoie de servici.”

Tot ca semn al apartenenței, membrii au afișat tatuaje de un anumit tip, au ales numere de înmatriculare în combinația 4-5 și au dezvoltat modele de comportament care să descurajeze orice reacție de opoziție din partea victimelor, a familiilor și anturajului acestora, dar și a unor terți, martori la acțiuni ale grupării.

Grupul infracțional organizat a fost destructurat în noiembrie 2025, în urma unei ample acțiuni a DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, realizată împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, în urma perchezițiilor efectuate, la acel moment, din  locuințele inculpaților fiind ridicate 200.000 lei,  51.000 euro, precum și alte sume în diverse valute (USD, UKP, CAD), 3 arme letale și 4 neletale, toate deținute ilegal, zeci de arme albe (săbii, macete, cuțite, boxuri), veste antiînjunghiere, ceasuri de lux și diverse bijuterii, cantități de droguri de risc și mare risc, instrumente de porționare, cântărire și consum a substanțelor interzise, medii de stocare și înscrisuri cu valoare probatorie.

Pe parcursul administrării probatoriului, au fost identificate zeci de persoane vătămate, victime ale traficului de persoane, traficului de minori, proxenetismului, cametei, dar și altor infracțiuni săvârșite de către membrii grupului infracțional.

De asemenea, în urma cercetărilor efectuate, au fost dispuse măsuri și asupra unei persoane juridice (club), ce a fost folosită ca unealtă în scopul spălării banilor proveniți din activitățile infracționale ale grupării de criminalitate organizată.

Totodată, prin actul de sesizare a instanței procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța au solicitat menținerea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra a zeci de imobile și terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, sume de bani și alte bunuri mobile aparținând inculpaților, în valoare de aproximativ 6,5 milioane euro.

S-a solicitat și menținerea măsurilor preventive față de inculpați,  precum și obligarea acestora la plata sumei de 2.252.000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Constanța.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază toate persoanele trimise în judecată.
 
PRECIZĂRI

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. 
Citește și

În dosarul „Calul Troian”Tribunalul Constanța dispus arestarea preventivă a unui inculpat acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de minori! Iată acuzațiile DIICOT