Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:57 20 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Uraganul imobiliar al Retrocedărilor din Constanța, clătinat de judecătorii de la Tribunal! Sentința ce i-ar putea afecta pe toți proprietarii terenurilor retrocedate

ro

09 Aug, 2021 00:00 3152 Marime text
 
  • În dosarul 2773/118/2019*, instanța a aprobat ridicarea unei construcții pe un teren retrocedat printr-o dispoziție semnată de Mazăre și desființată de Curtea Supremă.
  • În motivarea deciziei, judecătorii au explicat că desființarea dispoziției prin care fusese retrocedat terenul nu conduce automat la desființarea titlului de proprietate.
  • „Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate (...) nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“, se arată în hotărâre.
  • Astfel, „uraganul“ imobiliar anunțat pentru recuperarea terenurilor retrocedate prin dispoziții desființate ulterior ar putea avea de suferit, după ce judecătorii au ajuns la concluzia că titlul de proprietate asupra acestor terenuri nu este „în mod necesar“ desființat odată cu dispozițiile respective.
  • Hotărârea Tribunalului Constanța a fost deja atacată în recurs, urmând ca ultimul cuvânt să revină Curții de Apel Constanța.

Uraganul imobiliar născut în urma deciziei definitive a Curții Supreme de a desființa mai multe dispoziții de retrocedare semnate de fostul primar Radu Mazăre, în Dosarul Retrocedărilor, este la un pas de a fi clătinat de instanțele de judecată!
 
În dosarul 2773/118/2019*, Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța a decis să aprobe ridicarea unei construcții pe un teren retrocedat printr-o dispoziție semnată de Mazăre și desființată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Hotărârea aceasta a fost deja atacată în recurs.
 
În motivarea deciziei Secției de contencios, judecătorii Tribunalului Constanța au explicat că desființarea dispoziției prin care fusese retrocedat terenul nu conduce automat la desființarea titlului de proprietate al societății care dorește ridicarea construcției.
 
Această decizie a Tribunalului Constanța este cu atât mai importantă cu cât în stiuația aceasta, la ora actuală, se regăsesc mai mulți proprietari ai unor terenuri care, inițial, fuseseră retrocedate în timpul administrației Mazăre, prin dispoziții desființate ulterior de instanța supremă.
 
„Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate (...) nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“.
 
În aceste condiții, uraganul imobiliar anunțat de administrația locală privind recuperarea terenurilor retrocedate prin dispoziții care ulterior au fost desființate de instanța supremă ar putea avea de suferit, după ce judecătorii au ajuns la concluzia că titlul de proprietate asupra acestor terenuri nu este „în mod necesar“ desființat odată cu dispozițiile respective.
 
Totodată, se mai arată în hotărârea pronunțată de Secția Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța că „susținerile pârâtei (nr., Primăria Constanța) în sensul că anularea titlului de proprietate inițial asupra terenului a produs consecințe și asupra titlurilor de proprietate ulterioare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial nu pot fi primite întrucât nu a fost dovedită existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi dat eficiență acestui principiu și nici în prezenta cauză nu a fost invocată nulitatea contractului pe cale de excepție sau printr-o cerere reconvențională astfel încât instanța să poată analiza această apărare a pârâtului“.
 

Părțile din dosar

 
Explicația face parte din Hotărârea nr. 318/2021, pronunțată în dosarul 2773/118/2019* al Tribunalului Constanța, de completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu.

 
Părți în dosar sunt compania Stop SRL, deținută de omul de afaceri Costică Zelca, în calitate de reclamant, și, respectiv, Primarul Municipiului Constanța, în calitate de pârât.
 
Pentru a contextualiza, menționăm că acest caz a ajuns în instanță după ce municipalitatea a refuzat să emită acordul Direcției de Patrimoniu și Cadastru pentru imobilul din Mamaia, Aleea Argos nr. 3, în suprafață de 1.233 mp, în vederea ridicării unei construcții pe teren de către Stop SRL.
 
Inițial, în octombrie 2019, Tribunalul Constanța, în completul prezidat de magistratul Daniela Georgeta Bogdan, a decis respingerea acțiunii Stop SRL, arătând că „se apreciază că nu mai este necesară analizarea celorlalte motive invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată  cu privire la aplicarea Deciziei penale nr.32/7.02.2019 a ÎCCJ având în vedere că  nu s-a probat un refuz nejustificat al pârâtului  de emitere a avizului“.
 

Curtea a schimbat prima hotărâre

 
Hotărârea s-a schimbat la Curtea de Apel Constanța, unde completul format din magistrații Carmen Duță, Livia Augustina Nistor și Elena Carina Gheorma a decis trimiterea dosarului înapoi la Tribunal, pentru rejudecare.
 
În motivarea acestei decizii, judecătorii Curții de Apel au arătat următoarele: „Curtea apreciază că nu se poate considera, astfel cum a reținut prima instanță, că adresa are doar rol informativ, aducându-i la cunoștință reclamantei situația juridică a terenului, deoarece scopul solicitării avizului, conform dispozițiilor legale, nu este acela de a obține o informare cu privire la situația juridică a terenului, acest aspect fiind de altfel evidențiat prin alte înscrisuri, respectiv: certificatul de urbanism, extrasul de carte funciară, etc., ci de a obține acordul Direcției Patrimoniu și Cadastru în vederea edificării construcției“.
 
„Prin urmare, câtă vreme pârâta nu a emis un astfel de acord la solicitarea reclamantei, refuzul de îndeplinire a operațiunii administrative este evident, instanța având obligația de a verifica legalitatea refuzului și de a sancționa un eventual refuz nejustificat din partea autorității pârâte“, au mai spus judecătorii Curții de Apel în acest dosar.
 

Acțiunea, admisă la rejudecare

 
În această situație, în urma rejudecării la Tribunal, completul prezidat de magistratul Constantina Monica Turcu a decis admiterea acțiunii și obligarea Primarului Municipiului Constanța „să emită avizul Direcţiei Patrimoniu şi Cadastru pentru imobilul din Constanţa-Staţiunea Mamaia, Aleea Argos, nr. 3, jud. Constanţa, nr. cadastral 243605, în suprafaţă de 1233 mp, în vederea construirii pe teren, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri“.
 
Totodată, primarul a mai fost obligt la „plata unei penalităţi de 1000 lei/zi de întârziere în favoarea reclamantei precum şi la plata unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, în cazul nerespectării termenului acordat“.
 
În motivarea acestei hotărâri, instanța a arătat, în urma rejudecării, că „reclamanta a solicitat emiterea avizului pentru modificare proiect în curs de execuție autorizat cu autorizația de construire nr. 115/2018“.
 
„Prin adresa nr. (...), pârâtul i-a comunicat reclamantei că «Terenul în cauză a fost atribuit în compensare prin Dispoziția nr. _____/2003. Această dispoziție a făcut obiectul dosarului penal nr. 6536/2/2008, soluționat prin Hotărârea nr. 32/07.02.2019 a ICCJ»“, conform hotărârii Tribunalului Constanța.
 

„O instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv“

 
Au arătat judecătorii că, „în acord cu reclamanta, Tribunalul apreciază că desființarea dispoziției menționate, față de care aceasta are incontestabil calitatea de terț, nu implică în mod necesar desființarea titlului de proprietate al reclamantei, câtă vreme o instanță judecătorească nu s-a pronunțat în mod definitiv în acest sens“.
 
„Astfel, la data formulării cererii de emitere a avizului în cauză, reclamanta se prevala de un titlu de proprietate valabil iar până la momentul pronunțării prezentei hotărâri pârâta nu a învederat instanței că a demarat și finalizat o procedură de anulare a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3675/15.10.2014 (...) prin care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în intravilanul Municipiului Constanța, Stațiunea Mamaia, careul C1, lot. 11, jud. Constanța, în suprafață de 1.232,63 m.p.“, conform Hotărârii nr. 318/2021.
 
„Susținerile pârâtei în sensul că anularea titlului de proprietate inițial asupra terenului a produs consecințe și asupra titlurilor de proprietate ulterioare, conform principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial nu pot fi primite întrucât nu a fost dovedită existența unei hotărâri judecătorești prin care să se fi dat eficiență acestui principiu și nici în prezenta cauză nu a fost invocată nulitatea contractului pe cale de excepție sau printr-o cerere reconvențională astfel încât instanța să poată analiza această apărare a pârâtului“, au mai arătat judecătorii.
 

Autorizația de construire, deja emisă

 
Totodată, aceștia au mai atras atenția asupra faptului că „nu lipsit de relevanță este faptul că, în speță, pentru imobilul menționat s-a emis deja autorizația de construire nr. 115/2016 iar construcția era în curs de execuție la momentul emiterii certificatului de urbanism nr. 1313/29.03.2018 (fila 65 dosar inițial) pentru modificare proiect «construire imobil P+1E la regim de înălțime P+5-8E», fiind cu atât mai nejustificat refuzul pârâtului de a emite avizul solicitat prin acest certificat de urbanism“.
 
În continuare, judecătorii au mai precizat că „reclamanta era obligată să solicite avizul menționat în certificatul de urbanism iar pârâtul era obligat să elibereze acest aviz, în lipsa unor motive temeinice care să justifice conduita contrară“.
 
„În speță, pârâtul nu a înțeles să dea curs solicitării reclamantei iar răspunsul astfel formulat constituie un refuz nejustificat, în sensul Legii nr. 554/2004. Orice alte aspecte invocate pe parcursul judecății, privitoare la situația juridică a terenului și valoarea diferenței care ar trebui plătită pentru schimbarea indicilor urbanistici ai terenului în cauză reprezintă argumente noi iar instanța nu poate analiza caracterul justificat sau nu al refuzului autorității prin prisma unor aspecte pe care autoritatea nu le-a prezentat solicitantului însuși cu ocazia soluționării cererii acestuia“, se mai arată în motivarea acestei hotărâri.
 
Așa cum precizam anterior, decizia Tribunalului Constanța a fost deja atacată în recurs de Primarul Municipiului Constanța, urmând ca dosarul să fie trimis la Curtea de Apel Constanța, instanță ce va pronunța o horărâre definitivă.
 
Dacă va rămâne definitivă decizia prin care se arată că desființarea dispozițiilor de retrocedare a terenurilor din Constanța, în Dosarul Retrocedărilor, „nu implică în mod necesar“ desființarea titlurilor de proprietate pentru terenurile în cauză, atunci urganul imobiliar prin care se anunța întoarcerea suprafețelor în proprietatea municipalității ar putea avea de suferit.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 
Sursa motivare Hotărâre 318/2021, Hotărâre 1450/2019, Hotărâre 651/2020 – www.rolii.ro.
 
Citește și:

Cum îi încurcă Dosarul Retrocedărilor pe afaceriștii cunoscuți ai Constanței
 
„Uraganul“ imobiliar al Retrocedărilor
Primăria pregăteşte peste 200 de procese pentru preluarea terenurilor retrocedate nelegal în vremea lui Mazăre

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii