Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:01 18 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Judecătorii explică de ce administrația Chițac nu poate recupera 4,38 de milioane de dolari, prejudiciu calculat în Dosarul Retrocedărilor din Constanța (MOTIVARE)

ro

07 May, 2024 17:00 675 Marime text
  • La momentul înregistrării la instanță a dosarului civil în care administrația Vergil Chițac a solicitat recuperarea prejudiciilor din Dosarul Retrocedărilor (în aprilie 2021), acțiunea era prescrisă, explică instanța de judecată.
Curtea de Apel Constanța a motivat decizia prin care a respins demersul în instanță al administrației Vergil Chițac pentru a recupera o sumă de 4,38 de milioane de dolari, sumă calculată ca prejudiciu în Dosarul Retrocedărilor!
 
Judecătorii de la Curte au spus, printre altele, că momentul cel mai târziu la care UAT Municipiul Constanța ar fi trebuit să cunoască paguba din Dosarul Retrocedărilor, dar și persoanele responsabile este 13 martie 2008.
 
Aceasta este data la care Consiliul Local Constanța a luat hotărârea de a nu se constitui parte civilă în dosarul penal 29/P/2005, cauză înregistrată în instanță sub indicativul 6536/2/2008 și cunoscută generic drept Dosarul Retrocedărilor.
 
Au spus judecătorii că „acesta este momentul în care reclamanta avea suficiente date obiective cu privire la existența pagubei, precum și pe cei care răspund de ea“.
 
În această situație, la momentul înregistrării la instanță a dosarului civil în care administrația Vergil Chițac a solicitat recuperarea prejudiciilor din Dosarul Retrocedărilor (în aprilie 2021), acțiunea era prescrisă, explică instanța de judecată.
 
„Momentul obiectiv în care intimatul-reclamant, prin organul său deliberativ, trebuia să cunoască atât paguba, cât şi persoanele care răspund de ea este cel mai târziu data de 13.03.2008, când a fost adoptată hotărârea nr. 139/13.03.2008, prin care Consiliul Local al Muncipiului Constanţa a a luat hotărârea de a nu se constitui parte civilă în dosarul penal nr. 29/P/2005. Acesta este momentul în care reclamanta avea suficiente date obiective cu privire la existenţa pagubei, precum şi pe cei care răspund de ea“, se arată în Hotărârea 46/2024 a Curții de Apel.
 
Hotărârea a fost pronunțată în dosarul 2511/118/2021*, cauză aflată, potrivit datelor noastre, în atenția magistraților Veronica Tudor și Mihaela Cristina Mocanu, din cadrul Secției I Civile a Curții de Apel.
 
În proces, este vizată o sumă de peste 4,38 de milioane de dolari, reprezentând prejudiciul calculat pentru cazul de retrocedare „Leșe“.
 
Recent, dosarul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, după ce municipalitatea a declarat recurs.
 
A mai arătat Curtea de Apel Constanța că „din această perspectivă (nr., legată de HCL Constanța din 2008, de a nu se constitui parte civilă) nu are nicio relevanță hotărârea definitivă de condamnare a recurenţilor-pârâți pentru infracțiunile care au constituit fapta cauzatoare de prejudiciu, pentru că izvorul obligației de plată a despăgubirilor îl reprezintă fapta ilicită comisă de pârâţi și nu hotărârea judecătorească“.
 
Totodată, „cum potrivit art. 501 alin.1 C.pr.civ. în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanța care judecă fondul, instanța de rejudecare va reține, în raport de considerentele deciziei de casare, că judecătorul fondului s-a raportat corect atât la momentul curgerii termenului de prescripție cât și la legea aplicabilă acesteia, soluția primei instanțe fiind corectă sub acest aspect“.
 
„Cum motivele de critică s-au dovedit a fi neîntemeiate, în temeiul art. 480 alin.1C.pr.civ, va fi respins ca nefondat recursul declarat de către reclamantă“, au conchis judecătorii.
 
Astfel, Curtea de Apel a menținut decizia inițială a Tribunalului, prin care acțiunea deschisă de municipalitate în 2021 pentru recuperarea prejudiciului a fost respinsă ca fiind prescrisă.
 
Acum, însă, rămâne de văzut care va fi decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție după analizarea recursului.
 
Cauza se află în procedura de filtru, urmând ca primul termen în recurs să fie alocat ulterior.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată, scj.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Curtea de Apel Constanța stabilește ce instanță va judeca procesul deschis de administrația Chițac legat de Fundația Fantasio
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii