Constanța. Victor Albu, personalitate a sportului, a împlinit 95 de ani. Un om special! „Pentru mine, mișcarea este esența vieții“ (GALERIE FOTO + VIDEO)

 

• Campion național universitar la atletism, în proba de aruncare a ciocanului, Victor Albu a avut apoi o carieră didactică de 45 de ani.  

Un nou moment deosebit în viața lui Victor Albu, una dintre personalitățile sportului constanțean, pe care l-a slujit cu dedicare și deplin profesionalism. A fost întâi sportiv, apoi a trecut la catedră (ca profesor la școală ori la liceu, iar apoi, în calitate de cadru universitar - în învățământul superior).

Un exemplu de longevitate și de viață sănătoasă și cumpătată, Victor Albu a ajuns la 95 de ani, vârstă pe care a sărbătorit-o în mijlocul familiei, al prietenilor și al unora dintre foștii elevi, studenți, colegi și colaboratori, cu care a lucrat de-a lungul carierei sale didactice, care s-a întins pe perioada a 45 de ani (1955 - 2000)!

Grădinăritul, una dintre pasiunile sale

Victor Albu mai are cinci ani și ajunge la un secol de viață, dar nu-și arată deloc această vârstă. Obișnuința sa de a face mișcare, de a fi toată ziua în aer liber, la grădinărit (una dintre pasiunile sale), în curtea de la Ovidiu, și spiritul său activ l-au ajutat mult să se mențină într-o formă foarte bună pentru vârsta de 95 de ani.

„Mă trezesc cu zâmbetul pe buze, mă culc la fel de fericit“
 
„Pentru mine, mișcarea este esența vieții. Mă trezesc dimineața cu zâmbetul pe buze, mă culc seara la fel de fericit. Fac multă mișcare, sunt extrem de activ. Am făcut ski 75 de ani, am fost pe pârtie până la 93 de ani, când am avut înțelepciunea să mă opresc, pentru a nu risca vreo accidentare. Petrec multe ore în grădină și mănânc absolut orice. Mă bucur că am lăsat ceva în urmă, atât în sport, cât și mediul academic. Sunt, de asemenea, împlinit și pe plan familial“, a declarat profesorul Victor Albu, pentru ZIUA de Constanța.      
  
Pe timpul studenției (a urmat Facultatea de Educație Fizică de la București, între 1951 și 1955), Victor Albu a fost campion național universitar în proba de aruncare a ciocanului, dar și component al lotului național. După încheierea facultății, a venit la Constanța și a fost profesor de educație fizică și sport în mai multe școli, dar și la Liceul „Eminescu“.
 
A fost și director al CSS1 Constanța

 
A urmat activitatea de la actualul Club Sportiv Școlar nr. 1 Constanța, care pe atunci se numea Școala Sportivă de Elevi nr. 1 Constanța, iar apoi Școala Sportivă nr. 1 Constanța. În perioada 1 septembrie 1967 - 31 august 1972, prof. Victor Albu a fost directorul instituției, cu prof. Traian Bucovală (care a împlinit 90 de ani, acum două luni) director adjunct. Începând cu anul 1971, Victor Albu a activat și în învățământul universitar de sport din Constanța, făcând parte, în două mandate, și din echipa managerială a instituției. Între 1971 și 1983, conf. Victor Albu a fost șef de catedră (secţie Educaţie Fizică şi Sport, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii de la Institutul Pedagogic Constanţa). În perioada 1970 - 1983, cursurile specializării cu o durată de trei ani au fost absolvite de zece promoţii. 
 
După desființarea din 1983 a secţiei EFS, Victor Albu a activat la Liceul „Traian“ din Constanța, la care, o perioadă, a fost și director.
 
Între 1990 și 2000 (când a ieșit la pensie), prof. univ. dr. Victor Albu a fost șef de catedră în cadrul Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole - specializarea: Educaţie Fizică şi Sport) la Universitatea „Ovidius“.
 
„Mi-am propus să ne vedem, în aceeași formație, și la un secol de viață“
 

Cotidianul ZIUA de Constanța a fost prezent la momentul aniversar și a dialogat cu Victor Albu.

Domnule Victor Albu, La Mulți Ani pentru această frumoasă vârstă, una venerabilă! Cum vă simțiți și cum e viața la 95 de ani?
Mulțumesc! Mă simt foarte bine. La 95 de ani, am senzația că am păstrat capacitatea fizică și intelectuală de la 70 de ani. Am toate motivele, prin modul de organizarea a întregii activități.
 
Aveți o aniversare plăcută, cu familia și prietenii alături.
Da, mi-au fost alături o parte dintre foștii elevi și studenți, colegi de activitate. Cei cu care am lucrat sunt de ordinul miilor, numai studenți am avut peste 1.200.
 
Care este secretul dumneavoastră, de v-ați menținut atât de bine până la această vârstă, ce ați făcut în viață în acest sens?
Eu am început sportul la 18 ani. Am urmat o școală, cum era atunci, înființată după reforma din 1948, iar când am terminat școala sportivă m-am înscris la facultate. Aici am început și sportul de performanță, mi-a plăcut foarte mult și am ajuns sus. Am intrat și în lotul național de atletism, la aruncarea ciocanului. O probă asupra căreia multă lume își pune semne de întrebare cum se poate arunca pe asemenea distanțe. Când am terminat facultatea, am preferat să vin la Constanța, având aici și alți membri ai familiei. Am lucrat în învățământ, inclusiv la Liceul Eminescu, iar în 1971 s-a înființat Facultatea de Educație Fizică. Directorul de pe vremea aceea a insistat foarte mult să ajut cu organizarea. M-am apucat de treabă, mi-am făcut un colectiv de specialiști și am lucrat până în 1980, când, o dispoziție bizară a unei conducătoare a fost să se desființeze. În această situație, am mers la Liceul Industrial, cum era în vremea aceea, pe care, după 1990, am reușit să-l transformăm cu colegii în Liceul Traian. Apoi ni s-a permis să reluăm activitatea la facultate, la care m-am întors imediat după Revoluție. Am continuat până în anul 2000, când am împlinit venerabila vârstă de 70 de ani. M-am retras din activitatea sportivă, pe care am practicat-o în mod sistematic. Skiul l-am început la 18 ani și m-am oprit la 93 de ani, după 75 de ani de ski! Acasă am o grădină și stau în ea de dimineața până seara. Am un spațiu care îmi permite să mă mișc în aer liber, curat. Am o alimentație naturală, de invidiat. Acum, la 95 de ani, mi-am propus să ne vedem, în aceeași formație, și la un secol de viață. Folosesc un termen mai pretențios, istoric, că așa îmi place să spun, sună mai frumos un secol decât o sută de ani. Cum mult drag, aștept să mă revăd peste cinci ani cu toți ai mei dragi, după o viață de o asemenea dimensiune.
 
V-ați închinat practic viața sportului, atât ca sportiv, cât și ulterior în calitate de cadru didactic. Care a fost cel mai frumos moment al dumneavoastră din sport, de-a lungul vieții?
Atunci când am făcut sport de performanță. Am fost în asociația sportivă Știința, tot sportul universitar era organizat atunci și făceam într-adevăr sport de performanță, în adevărata accepțiune a cuvântului. În momentul în care am terminat facultatea, am zis că e păcat să-mi las această frumoasă profesie. Mi-am dat seama că la performanță am atins limitele disponibile pentru capacitatea mea de efort.
 
Mulțumim și multă sănătate!
Mulțumesc și eu mult de tot! 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.  
         
Sursa foto galerie: ZIUA de Constanța 
 
Citește și:
 
De la sportivul campion la reputatul cadru universitar
Victor Albu, la 90 de ani. Personalitate a sportului constănțean! (galerie foto)