Pelerinaj în Dobrogea Un lăcaș de legendă- Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Constanța (FOTO)

 

 În inima orașului Constanța, pe strada Ștefan Mihăileanu colț cu str. Călărași, se înalță o bijuterie arhitecturală și spirituală, Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Cu o istorie bogată și o prezență impunătoare, acest lăcaș de cult nu este doar o clădire, ci o cronică vie a credinței, artei și a evoluției orașului de la malul mării.

Potrivit datelor Arhiepiscopiei Tomisului, la această biserică au slujit: preotul paroh Ioan Roșculeț, preotul paroh Alexandru Moroianu, preotul Mihail Buric, preotul paroh Constantin Coadă, preotul Ioan Ciorbaru, preotul paroh Aurel Cazacu, preotul paroh Dumitru Stănei și preotul Laurențiu Costache. Astăzi slujesc: preotul pensionar Constantin Lungu (fost paroh al acestei biserici), preotul Grigore Prodan, protopop al Protoieriei 1 Constanța, preotul Vasile Lățcan, preotul Tănase Caraiane și preotul paroh Ciprian Stoichin.
 
 

O poveste începută sub patronaj regal

Construcția bisericii a început în 1935, sub patronajul Regelui Carol al II-lea, și a fost finalizată în 1937, sub supravegherea arhitectului Dimitrie Petre Sfințescu. Deși a fost sfințită în același an, o scurtă oprire a proiectului a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când biserica a fost parțial avariată de bombardamente. Cu toate acestea, lucrările au fost reluate cu sprijinul armatei, iar clopotnița a fost ridicată în anii '50, completând aspectul monumental al lăcașului.
 
 

Moștenirea artistică a Ninei Arbore


Unul dintre cele mai prețioase elemente ale bisericii este pictura murală, realizată de talentata artistă Nina Arbore. Cu o viziune artistică distinctă, aceasta a adus la viață scene biblice și sfinți, transformând interiorul lăcașului într-o galerie de artă sacră. Lucrările Ninei Arbore, recunoscute pentru finețea detaliilor și profunzimea culorilor, au conferit bisericii o valoare artistică deosebită, situând-o printre cele mai importante monumente de artă religioasă din România.



Cine a fost Nina Arbore

Tamara Nina Arbore s-a născut la 8 octombrie 1889, în Tecuci, într-o familie de boieri intelectuali din Basarabia. Tatăl său, Zamfir Ralli-Arbore, era scriitor şi a încurajat talentul artistic al fiicei sale, trimiţând-o să studieze la Academia de Pictură din Munchen şi mai apoi la Paris, în atelierul lui Henri Matisse (se pare că celebrul francez, atunci când a pictat „La blouse roumaine“, a fost inspirat chiar de artista româncă).
 

În capitala franceză, Nina Arbore ia contact cu avangardismul, pe care îl va promova la întoarcerea în ţară, alături de grupul format din Victor Brauner, Nicolae Tonitza sau Miliţa Petraşcu.
 
Ilustrează, în perioada interbelică, revistele „Adevărul literar şi artistic” şi „Cuvântul liber” şi participă la expoziţiile Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia. Figurează în numeroase cataloage de artă ale timpului.

Pictura ei are influenţe expresioniste şi foviste, bucurându-se de succes printre colecţionari şi criticii de artă ai epocii. La Expoziţia Internaţională de Arte Plastice de la Barcelona, din anul 1929, artista este distinsă cu Diploma de Onoare.
 
Operele sale au fost incluse în multiple colecţii publice - Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti sau Biblioteca Academiei Române.
 
Proiectul zugrăvirii Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, a cărei sfinţire a avut loc la 17 octombrie 1937, a venit ca o încununare a parcursului artistic al Ninei Arbore, care şi-a dovedit sieşi şi posterităţii că, deşi avea o formaţie avangardistă, a putut crea, pe o suprafaţă de 2.000 m², o splendidă pictură neobizantină, în stil fresco-secco, elegantă, armonioasă şi sobră.
 
Recepţia finală s-a făcut în 29 noiembrie 1938, comisia fiind formată de episcopul Gherontie Nicolau, George Oprescu, directorul muzeului „Toma Stelian“, Camil Ressu, directorul Academiei de Belle Arte din Bucureşti, Horia Grigorescu, primarul oraşului, şi preotul Ioan Roşculeţ, arhitectul Berechet şi pictoriţa Nina Arbore. 
 
Ocazia i-a prilejuit lui George Oprescu remarca: „Nu cred că mă înşel afirmând că biserica, aşa cum a ieşit din planul arhitectului şi din mâna pictoriţei, va fi o podoabă a oraşului şi una din frumoasele noastre clădiri religioase din ultimul timp“.
 
Pictoriţa mai  are în „palmares” zugrăvirea bisericii „Sfântul Ilie“ din Sinaia, precum şi mozaicurile catedralei din Deva.
 

Pilon al comunității și al memoriei

Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena I" este un loc al credinței, dar și un centru al vieții comunitare. Pe lângă slujbele religioase, lăcașul a găzduit de-a lungul anilor evenimente importante, precum comemorări dedicate eroilor și personalităților marcante. Aici, istoria, arta și spiritualitatea se împletesc, oferind un refugiu de liniște și contemplare pentru enoriași și vizitatori.
În prezent, biserica continuă să fie un punct de reper în peisajul Constanței, un loc unde tradiția se întâlnește cu modernitatea, iar credința se transmite din generație în generație.
 
 
Sfinții  Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii municipiului Constanța

Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ocrotitori nu numai ai celor care le poartă numele sau ai locaşurilor de cult, ci şi ai comunităţilor umane, precum municipiul Constanţa.

În cinstea sfinţilor ocrotitori, Arhiepiscopia Tomisului a organizat  în anul 2015, o procesiune cu moaştele Sfinţilor Mucenici Pantelimon, Epictet şi Astion pe străzile municipiului Constanţa. Deasemenea, la în acea perioadă capela militară „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”-III din zona Doraly, credincioşii constănţeni au participat la Taina Sfântului Maslu şi s-au închinat la moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi ale Sfintei Marina, care au fost dăruite locaşului de cult de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie.
 

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


 
 Citește și:

#citeșteDobrogeaNina Arbore, între Matisse și neobizantinism
 
Constanţa de odinioarăPovestea unei pictoriţe, scrisă cu penelul pe pereţii bisericii (galerie foto)