Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:02 11 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Ziua Academiei Române. Sesiune omagială „Nicolae Iorga - 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“

ro

31 Mar, 2021 00:00 693 Marime text

Astăzi, începând cu ora 10, Academia Română sărbătorește 155 ani de la înființare în Adunarea Generală care se va desfășura online, prilej cu care va avea loc sesiunea omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură“.
 
Evenimentul dedicat evocării savantului român va fi deschis de alocuțiunea acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, ce evidențiază calitățile excepționale de enciclopedist ale profesorului Nicolae Iorga. Rememorând întreaga sa contribuție la viața culturală și politică a României, acad. Ioan-Aurel Pop consideră că „Nicolae Iorga face parte, indiscutabil, din generația făuritorilor României întregite și de afirmare europeană“.
 
Personalitatea multivalentă a istoricului, inițiativele sale inovatoare în multe domenii de cercetare a istoriei, proiectele instituționale originale și demersurile de promovare a patrimoniului cultural vor fi detaliate în expunerile acad. Victor Spinei și acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinți ai Academiei Române. Cercetările savantului asupra istoriei Bazinului Pontic, întemeietoare pentru istoriografia românească, sunt readuse în atenție ca parte integrantă a operei de către dr. Octavian Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române.
 
Nicolae Iorga (1871-1940), membru marcant al Academiei, teoretician al istoriei, medievist de prestigiu, promotor al studiilor sud-est europene, traducător, scriitor, jurnalist, diplomat și om politic rămâne o figură emblematică a vieții românești. În calitatea sa de președinte al Secțiunii istorice, acad. Nicolae Iorga a elaborat o operă monumentală, integrând istoriografia spațiului românesc în cea universală.
 
La 1/13 aprilie 1866 se înființa la București una dintre primele instituții fundamentale pentru consolidarea statului românesc modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română și transformată în anul 1879 în Academia Română. Încă de la înființare, Academia Română a rămas cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării, ce reunește personalități cu realizări notabile în toate domeniile spiritului.
 
„Nicolae Iorga a fost și va fi în veci un izvor nesecat de viață sufletească curată”
În ziarul „Dobrogea jună”, XXXVII, nr. 81, 1 iunie 1941, p. l este publicată cuvântarea profesorului de istorie Gh. Coriolan, directorul de atunci al Liceului „Mircea cel Bătrân”, rostită cu prilejul comemorării titanului istoriei și politicii românești.
 

          „Școala românească din Constanța aduce omagiul ei pios memoriei profesorului N. Iorga, exprimându-și și adânca venerație față de opera sa măreață de educare, de purificare și înălțare a sufletului românesc.
În numele Fundațiilor Culturale Regale «Regele Mihai», din însărcinarea d-lui președinte, aduc expresia acelorași sentimente de adâncă recunoștință, de sinceră admirație, de pioasă închinare.
          Menirea istorică a lui Nicolae Iorga a fost ca, prin cheltuirea zilnică a unei puteri extraordinare de muncă și a unei inteligențe unice, să închege neamul nostru într’o unitate sufletească cât mai trainică. Sarcina aceasta de nobil apostolat el a izbutit s’o aducă în mare parte la îndeplinire; silințele lui uriașe în această direcție au izbândit în mare măsură. fiindcă el este unul din principalii colaboratori la făurirea unității naționale, pe care a pregătit-o zi cu zi prin viu graiu și prin scris în epoca ce a precedat intrarea noastră în războiul cel mare.


          Prin ziarul «Neamul românesc» politic și literar, ceas cu ceas, a dus lupta de limpezire a spiritului public, de înlăturare a disensiunilor și vederilor strâmte; iar atunci când sorții au fost aruncați, în 1916, prin cuvântul său înaripat, înfocat, sfătuind și îndemnând, lăudând și uneori biciuind a apărat, a întreținut vie unitatea de gânduri și simțiri până la izbânda finală.
          Nimeni, poate n’a contribuit mai mult ca N. Iorga la întregirea țării, la făurirea unității naționale, prin strălucitoarele lecții de pe catedrele universitare, prin conducerea tinerimii universitare la lupta pentru apărarea limbii românești în martie 1906; prin înțelegerea dreaptă, miloasă și patriotică a năzuințelor clasei țărănești în 1907; prin organizarea cursurilor universitare populare din Vălenii de Munte, focar de atracție a tuturor conștiințelor curate românești din Regat și provinciile subjugate; prin conducerea entuziastă înțeleaptă și reînsuflețitoare a «Ligii Culturale» căreia i-a dat un nou impuls statornic de viață și un program practic.
          Când spunem Nicolae Iorga ne gândim în primul rând la profesorul universitar, și în această calitate, el a întrupat în mod desăvârșit toate ipostasele, pe care trebue să stea și prin care trebue să se înalțe adevăratul și desăvârșitul profesor universitar. Neîntrecutul și unicul profesor N. Iorga a fost făuritor al științei și propovăduitor al adevărurilor științifice în mijlocul tinerimii; a pregătit tinerimea pentru răspândirea mai departe a științei în diferite ramuri ale activităților de folos obștesc; în sfârșit, în a treia ipostasă a depus străduințele supraomenești, continui, neșovăitoare, ca din lumina intensă a științei universitare să aprindă făclii mai blânde, mai ușor de însușit de marea ulțime, prin acele minunate cursuri de popularizare organizate prin Universitatea din Vălenii de Munte.
 
          Dar Nicolae Iorga n’a fost numai „profesor” în înțelesul strict, restrâns al cuvântului; el este unul din puținii cari merită, căruia i se poate pe drept aplica, termenul de „învățător al neamului”. În adevăr, el îndeplinea la perfecție toate condițiile când era vorba de înălțarea prin educație a neamului, fiindcă istoricul Nicolae Iorga, ca nimeni altul, a cercetat, a luminat, a explicat desfășurarea întregului trecut al poporului românesc. Cu mintea sa iscoditoare, răscolitoare, punând la contribuție o erudiție unică, o vastitate de cunoștințe și de mijloace de investigație, a străbătut și luminat toate ascunzișurile trecutului nostru sbuciumat, frământat. Tot așa a străbătut cu căruța sau pe jos tot pământul românesc liber sau subjugat, scoțând la iveală tot ce este expresie a bogăției sufletești, a talentului artistic, a nobleței de simțire a acestui neam.
          Istoric în înțelesul înalt al cuvântului nu este acela care știe multe, care a îngrămădit în minte un număr mare de ani și de nume proprii; istoric în înțelesul adevărat este acela care are darul transpunerii sufletești, adică acela care poate să trăiască ca înaintașii să gândească, să simtă, să sufere și să se bucure cu ei. Pe lângă facultatea înnăscută a „intuiției istorice” Nicolae Iorga a adăogat truda unei munci uriașe în cercetarea trecutului nostru politic, cultural, militar, economic, literar și artistic. În toate aceste domenii a scris opere temeinice pe care vor clădi veacurile de cercetări viitoare.
          Prin toate acestea, profesorul Nic. Iorga n’a avut o viață, ci a trăit o viață multiplă și infinită, dând cu generozitate, cu căldură, cu nesecat avânt, lumină din lumina sufletului și minții sale extraordinare.
          S’a spus, se știe, că N. Iorga a scris foarte mult; multe din aceste scrieri nu sunt ușor de înțeles, nu sunt accesibile decât celor pregătiți însă adevărurile din aceste cărți, luate de cei pregătiți au trecut în alte cărți mai ușoare, de aici s-au răspândit în cărțile de școală, în articole de ziare și reviste, în cuvântări și conferințe. Chiar prin scrierile sale cele mai grele mai de specialitate, Nicolae Iorga a luminat și luminează conștiințele românești. Multe din ideile, din descoperirile, din cugetările și simțirile alese ale lui Nicolae Iorga au ajuns astfel un bun comun, ne folosim cu toții de ele fără să ne dăm seama ale cui sunt. Mulți gândim și simțim cu Nicolae Iorga, fără să știm.
          Nicolae Iorga a fost și va fi în veci un izvor nesecat de viață sufletească curată, un focar strălucitor de lumină, un exemplu unic de muncă închinată numai binelui și propășirii neamului românesc.
          Prin toate acestea, și atâtea altele pe care nu am timpul să le amintesc, N. Iorga se va înscrie printre marii învățători ai neamului nostru.
          Istoria românilor, pe care a cercetat-o cu înflăcărată pasiune, istoria universală, căreia i-a închinat aproape jumătate veac de studii adâncite, ca instanțe supraomenești, vor așeza pe profesorul și istoricul Nicolae Iorga pe un piedestal înalt, de pe care nu va putea fi împiedicat de nimeni să răspândească în cursul veacurilor lumina binefăcătoare neamului românesc ca urmaș și continuator al lui Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu.
 
          Pentru toate acestea, școala românească și „Fundațiile Culturale Regele Mihai I” închină memoriei lui Nicolae Iorga prinosul lor de admirație, de caldă recunoștință, de adâncă venerație, iar slujitorii școalei, profesorii, își închină cu smerenie frunțile în pioasă reculegere în fața operei lui neîntrecute”.

 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
 
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: 155 de ani de la înființarea Academiei Române. Cine sunt personalitățile Dobrogei din panteonul celui mai înalt for
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii