12 aprilie în istorie la Constanța - Prima zi de Paști în Constanța interbelică. Bucuria Învierii în ritmul orașului

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.


Sărbătorile de Paști, moment central al spiritualității creștine, erau trăite în Dobrogea interbelică printr-o îmbinare specifică de tradiții religioase, datini și manifestări urbane moderne. Prima zi de Paște, dedicată bucuriei Învierii, era marcată nu doar prin participarea la slujbe religioase și la mesele în familie, ci și prin ieșirea în comunitate, plimbări și întâlniri sociale. A doua zi continua această atmosferă festivă, fiind adesea asociată cu vizite, petreceri câmpenești și evenimente mondene.


Presa vremii surprinde această alternanță între sacru și cotidian, între tradiție și modernitate.

În ediția din 28 aprilie 1927 a ziarului „Dobrogea Jună”, articolul „Paștele la Constanța” oferă o imagine vie a orașului în zilele de sărbătoare. Dis-de-dimineață, lăutarii și „bandele de muzicanți” începeau să cânte pe la casele oamenilor, urându-le petrecere frumoasă. Pe la ora 11, „poporul a început să coboare pe bulevard ca în fiecare duminică, când vremea este frumoasă”, continuând o tradiție urbană deja bine împământenită. Spre deosebire de sobrietatea și rigoarea descrise în cazul ceremoniilor religioase (prezentate în fila de calendar anterioară), atmosfera din centrul Constanței era una relaxată și uneori chiar nonconformistă. Astfel, cititorii află despre pățania unor tineri bucureșteni, petrecută pe strada Mangaliei (astăzi strada Ștefan cel Mare): „Câțiva tineri veniți din capitală au găsit acolo cel mai nimerit prilej să etaleze pantalonii «charleston» care la București atrăseseră atâtea huiduieli. La Constanța trebuia ceva mai mult: doi dintr-înșii plimbându-se pe strada Mangaliei au fost nu numai huiduiți, dar și bătuți, scăpând doar mulțumită unei trăsuri salvatoare, însă cu charlestonii rupți”. Pantalonii „charleston”, largi și evazați, la modă în anii '20, erau considerați un simbol al stilului modern, dar erau adesea percepuți ca excentrici în mediile conservatoare.


În aceste zile, bulevardul devenea și loc de întâlnire pentru diverse personalități, între care sunt menționați Romulus Voinescu, director general al Siguranței, și Prințul Jean Calimach, prezențe care confirmă caracterul cosmopolit al Constanței interbelice.Atmosfera festivă era resimțită și în portul Constanța, unde toate vapoarele arborau pavoaza de sărbătoare, iar echipajele aveau parte de o masă tradițională românească:

 „În prima zi de Paște pe vaporul „Regele Carol” s-a servit echipajului o masă tradițională cu vin, cozonac și ouă roșii. D. Căpitan Bădescu, secundul vaporului, prezidând masa, a vorbit oamenilor despre importanța sărbătorii Paștelui.

Oaspeți – Cu vaporul „Regele Carol” au sosit la Constanța d-nii Forăscu, consul român la Ianina, prof. Mircea Djuvara și colonel Stratilescu.
Cu vaporul „Principesa Maria” au plecat aseară spre Constantinopol Prințul Jean Calimach, d. Livezeanu, șeful de cabinet al ministrului de finanțe și alte persoane cari au plecat în excursiune la Stambul”.

Presa consemnează și dimensiunea socială a sărbătorii pascale, paginile ziarelor fiind pline de anunțuri de logodne: „Aflăm cu plăcere că în ziua de Paște a avut loc logodna Domnișoarei Erna Privache, fiica controlorului mecanic de la S.P.M., cu d. Friedrich Glețer. Urăm tinerilor toate fericirile”, dar și despre „logodna drăgălașei d-șoare Armavira Agopian, învățătoare, cu d. Alexandru Lalustian. Simpaticei perechi felicitările noastre”.


Oferta de divertisment era, la rândul ei, variată. Din ziarul „Dacia”, ediția din 18 aprilie 1925, aflăm de pe prima pagină că „Parcul Tataia, perla Constanței, se redeschide în prima zi de Paște”. Acesta este descris ca fiind singurul local familiar de petrecere a timpului liber, cu prețuri modeste și orchestră. În aceeași se redeschidea și Grădina Gruber, un restaurant situat în zona „La Vii”, frecventat pentru petrecerea timpului liber.  

Variată era și oferta cinematografică. Ediția din 19 aprilie 1925 a publicației „Dacia” anunța că la cinematograful „Majestic” se redeschidea în prima zi de Paște cu „monumentalul” film religios „I.N.R.I.” (film mut, producție germană). La Teatru Cinema „Regal”, constănțenii puteau viziona comedia „Ucenicia lui Zigoto”, iar la cinematograful „Trianon”, amplasat în peninsulă, rula „cel mai strălucit film românesc”, „Ciocoii (Cântecul Străinului)”, cu Ivan Dugan, Delicia Mendel, George Ștefănescu și C. Antoniu în rolurile principale.  
 
Reclama zilei: A doua zi de Paște – În localul fostei berării Peleș din piața Bisericii „Adormirea” se redeschide noua Berărie și Restaurant Derviș – Complet renovat și aprovizionat – Local familiar – Eftin și curat



Citește și
11 aprilie în istorie la Constanța - Paștele de altădată. De la frac și cravată albă la salve de tun