Document secret de la Cabinetul lui Iulian Vlad, făcut public Cum arăta armata de intervenție a Trupelor de Securitate în noiembrie 1989

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un document de o valoare istorică excepțională din arhivele fostului Department al Securității Statului. Dosarul, înregistrat sub cota Cab I.V. 46 (provenit direct din Cabinetul General-Colonelului Iulian Vlad), dezvăluie în detaliu structura de intervenție, efectivele, armamentul și capacitatea operativă a Trupelor de Securitate cu doar o lună înainte de izbucnirea Revoluției din Decembrie 1989.

Documentarul, datat 10 noiembrie 1989 și semnat de comandantul Trupelor de Securitate, general-maior Ghiță Grigorie, arată că regimul comunist pusese la punct o mașinărie militară capabilă să reacționeze ultra-rapid în caz de revolte sau crize majore.

Rețeaua națională de represiune: Reacție între 30 de minute și 6 ore

La nivel național, forțele erau configurate strategic pentru a acoperi de la paza obiectivelor până la intervenții antiteroriste și controlul mulțimilor:

• 28 de companii de securitate-intervenție (inclusiv școlile de gradați);

• 33 de companii de ordine publică și circulație (31 de securitate-miliție și 2 specializate pe circulație în București);

• Subunități de elită și antiteroriste: 3 companii de apărare antiteroristă și 40 de plutoane antiteroriste distribuite în județe;

• Suport tehnic și specializat: 27 de plutoane de transmisiuni, 9 plutoane geniu-chimic, 15 plutoane de aruncătoare (82 mm și AG-9M), 3 plutoane de parașutiști, 6 plutoane alpine și 22 de grupe canine.

Timpul operativ de intervenție stabilit militar pentru această structură era de doar 30 de minute până la maximum 6 ore de la darea ordinului de alarmare.

În cazul unor manifestații masive de stradă în Capitală, planul secret stipula că forțele permanente puteau fi suplimentate imediat prin mobilizarea a 140–160 de plutoane de recruți (securitate-instrucție), alături de 10–12 plutoane formate din militari cu termen redus (T.R.).

Dispozitivul din București: Sute de arme automate, blindate și aruncătoare de grenade

Spre deosebire de provincie, unitățile dislocate în București (Unitățile 1, 3, 8 și Brigada 11 Securitate) erau pregătite special pentru intervenții urbane și controlul populației.

Cea mai puternică forță de șoc din Capitală era Brigada 11 Securitate București, o mare unitate motorizată formată din 960 de luptători (51 de ofițeri, 15 subofițeri și 894 de militari în termen). Dotarea acestei brigăzi includea o putere de foc impresionantă:

• 858 de pistoale-mitralieră și 66 de pistoale;

• 36 de puști semiautomate cu lunetă (P.S.L.);

• 36 de puști-mitralieră și 8 mitraliere de companie;

• Arsenal greu: 36 de aruncătoare de grenade antitanc A.G.-7, 3 aruncătoare de mine (calibru 82 mm), 3 sisteme A.G.-9M și 3 mitraliere antiaeriene Z.U.-2 (calibru 14,5 mm).

Tactică diferențiată: De la gaze lacrimogene la blindate ABI

Analiza comparativă a datelor furnizate de CNSAS arată o împărțire clară a rolurilor opresive. În timp ce Brigada 11 deținea exclusiv elementele de lovire la distanță și tehnică grea (sistemele antiaeriene și aruncătoarele de mine), Unitățile 1, 3 și 8 erau echipate special pentru împrăștierea mulțimilor din mediul urban, având în dotare lansatoare calibru 38 mm și aruncătoare de grenade de 40 mm (nelethale/lacrimogene).

De asemenea, deși Brigada 11 se deplasa cu 73 de camioane, componenta de blindate pe străzile Bucureștiului era asigurată de rezerva operațională a Unităților 1, 3 și 8, care puteau arunca în luptă 6 autoturisme blindate de intervenție (A.B.I.) echipate cu mitraliere.

Documentul integrat publicat de CNSAS oferă o imagine clară asupra gradului extrem de militarizare și de pregătire la care ajunsese aparatul de represiune al Securității cu doar câteva săptămâni înainte de căderea regimului Ceaușescu.