FOTO. „Refuzat la export” Cum gestiona statul comunist resursele în două rapoarte ale Securității din Alba despre stocurile de alimente din Epoca de Aur
FOTO. „Refuzat la export”: Cum gestiona statul comunist resursele în două rapoarte ale Securității din
07 Jul, 2026 10:45
ZIUA de Constanta
180
Marime text
180
Marime text
Documente secrete din 1986 publicate de CNSAS dezvăluie cum regimul comunist irosea resurse, stocând sute de tone de unt destinat exportului până la expirare, în timp ce populația se confrunta cu penurii.
Rapoartele Securității din Alba, din octombrie și noiembrie 1986, ilustrează cinismul economiei centralizate care prefera distrugerea alimentelor în locul distribuției interne, falsificând etichete pentru a ascunde degradarea produselor.
Puteți consulta analiza completă pe pagina de Facebook a CNSAS, însă, mesajul integral este:
Rapoartele Securității din Alba, din octombrie și noiembrie 1986, ilustrează cinismul economiei centralizate care prefera distrugerea alimentelor în locul distribuției interne, falsificând etichete pentru a ascunde degradarea produselor.
Puteți consulta analiza completă pe pagina de Facebook a CNSAS, însă, mesajul integral este:
„Refuzat la export
Unii dintre noi îşi mai aduc aminte, poate, cât de râvnite erau în „Epoca de Aur” produsele „refuzate la export”. În anii '80, regimul Ceaușescu a impus o politică drastică de raţionalizare a consumului intern pentru a direcţiona toate resursele către export, cu scopul de a obţine plăţi în valută şi de a lichida datoria externă a țării. Produsele destinate exportului aveau o calitate superioară celor desfăcute pe piaţa internă deoarece trebuia să concureze la raft cu cele existente pe piaţa liberă - în special cu cele de pe pieţele occidentale.În paranteză fie spus, probabil că de aici provine obsesia actuală a multor persoane, referitoare la diferenţele de calitate între produsele vândute în diferite ţări ale UE. Persoanele care suspectează diferenţa de „tratament” a cetăţenilor provin în proporţie majoritară din foste ţări ale blocului comunist. Expunerea la propaganda comunistă, practicarea discursului dublu public-privat, neîncrederea cronică în autorităţi au lăsat urme profunde în comportamentul celor care au trecut prin experimentul comunist.Regimul comunist, şi nu doar cel din România, nu a reuşit să-şi gestioneze resursele şi relaţiile economice. Centralizarea şi lipsa cuplării la mecanismele pieţei reale, reglate de cerere şi ofertă, au creat un comportament economic complet disfuncţional. Lipsa de corelare cu cererea din piaţă crea supraproducţie. La rândul ei supraproducţia genera stocuri care se răsfrângeau asupra activităţii muncitorilor, în consecinţă şi asupra salariilor acestora.Prezentăm mai jos două documente din 1986 (D 337, vol. 1, A.C.N.S.A.S.), emise la o lună distanţă unul de celălalt, în care efectul de domino produs de proasta gestionare a resurselor este unul exemplar. De asemenea, cele două documente reprezintă o instanţă a unui fenomen naţional din perioada comunistă târzie, pe care putem să îl denumim „Eticheta Refuzat la Export”: lipsa care transformă deşeurile în hrana celor înfometaţi, cinismul statului comunist care îşi înfometa populaţia în numele unor idei prost gândite şi greşit aplicate.MINISTERUL DE INTERNEINSPECTORATUL JUDEȚEAN ALBAComp. de analiză și sintezăNr. 03807 din 24. 10. 1986S E C R E TEx. nr. 2C ă t r e ,MINISTERUL DE INTERNEDEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUIDIRECȚIA a II-aStocuri de produseAcționându-se în conformitate cu cerințele Programului de măsuri, s-au obținut date și informații din care rezultă că Întreprinderea de industrializarea laptelui din Alba Iulia are depozitată în Depozitul frigorific al Întreprinderii de industrializarea cărnii din Satu Mare, cantitatea de 73 tone unt iar în Depozitul frigorific al Întreprinderii de industrializarea laptelui din aceeași localitate, cantitatea de 7 tone unt ce ar urma să fie expediat la export în U.R.S.S.Termenul de garanție al untului (de 90 de zile) este însă expirat, acesta fiind fabricat în lunile mai, iunie și iulie a.c.Conducerea unității din Alba Iulia a hotărât să înlocuiască etichetele cu data fabricației cu alte etichete cu o dată mai recentă. Procedând în acest fel există riscul returnării mărfii de către partenerul extern, întrucât untul și-a schimbat culoarea și gustul.Întreprinderea de industrializarea laptelui din Alba Iulia mai are depozitat unt și în Depozitul frigorific portuar din Constanța (80 de tone), trimis acolo din dispoziția Centralei de industrializarea laptelui București, cantitate ce până în prezent nu a fost încă expediată partenerilor externi. Și la această cantitate de unt i s-a expirat termenul de garanție la data de 17 octombrie 1986.Stocurile untului în alte depozite decât cel al unității din Alba Iulia se fac din lipsă de spațiu întrucât și aici există 130 tone unt depozitat pentru export.Deși Întreprinderea de industrializarea laptelui din Alba Iulia nu mai are beneficiari externi cărora să le livreze unt, produc în continuare acest produs pentru export din dispoziția centralei.Prin depozitarea untului la alte unități din alte județe, întreprinderea din Alba Iulia înregistrează unele pierderi deoarece trebuie să plătească lunar 600 de lei alocații pentru fiecare tonă de unt depozitată.Pe de altă parte, neexpediind marfa unor beneficiari externi, nu se realizează indicatorul de marfă vândută și încasată, iar personalul muncitor nu realizează retribuții satisfăcătoare și deci se creează și o stare de nemulțumire.•În magazia de produse finite a Întreprinderii de covoare din Alba Iulia există un stoc de produse totalizând aproximativ 110.000 m.p. în valoare de circa 31,5 milioane lei. Jumătate din produsele respective sînt carpete. Acestea au rămas în stoc ca urmare a faptului că la export nu sînt solicitate.Conducerea întreprinderii acționează pentru reducerea stocului de carpete, condiționând repartițiile covoarelor la beneficiarii interni de ridicarea unui număr de carpete. Repartițiile de covoare fiind reduse, stocul existent de carpete se diminuează greoi.Cu aspectele de mai sus au fost informate organele de partid.Șeful SecurităţiiMr.Lupeş Gheorghe…O lună mai târziuMINISTERUL DE INTERNEINSPECTORATUL JUDEȚEAN ALBAComp. de analiză și sintezăNr. 03842 din 24. 11. 1986S E C R E TEx. nr. 2C ă t r e ,MINISTERUL DE INTERNECENTRUL DE INFORMATICĂ ȘI DOCUMENTARES.C.A.S. - Compartimentul „A” -- BUCUREȘTI -Stoc de produseLa Întreprinderea de industrializarea laptelui Alba Iulia există depozitată cantitatea de 170 de tone unt destinat exportului. Din această cantitate circa 90 de tone are termenul de garanție depășit, nemaiputând fi expediată la export.Conducerea întreprinderii a solicitat Centralei industriei laptelui din București aprobare pentru reanalizare și desfacere pe piața internă a acestei cantități dar nu s-a primit o asemenea aprobare, existând riscul degradării untului.Deși stocul s-a creat ca urmare a faptului că nu există beneficiari externi, din dispoziția centralei se produce și în continuare unt. Astfel, conform fișei program nr. 1001846 din 26 octombrie 1986 pentru luna noiembrie unitatea din Alba Iulia are de fabricat 40 de tone unt.Spațiile de depozitare ale întreprinderii fiind arhipline nu mai există condiții corespunzătoare pentru depozitarea acestui produs.În rândul personalului muncitor se comentează negativ faptul că în unitate este depozitată o cantitate așa de mare de unt care nu este solicitată la export, este supusă degradării iar pe piața internă nu se găsește acest produs. Totodată nerealizându-se indicatorul de plan de marfă vândută și încasată retribuțiile muncitorilor sînt diminuate.Despre aceste aspecte a fost informat organul județean de partid și s-a raportat Direcției a II-a”.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice.
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


