Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:16 31 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Ziua Academiei Române - Mesajul președintelui Ioan-Aurel Pop

ro

31 Mar, 2020 00:00 497 Marime text

De câțiva ani încoace, pe 4 aprilie, Academia Română este sărbătorită în cadrul unor manifestări ce evocă înființarea în București, prin decret al Locotenenţei Domneşti, a Societății Literare Română, „cu scopul de a stabili ortografia limbii române, de a elabora şi publica dicționarul şi gramatica limbii române. Ea urma să fie alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia)”.
Societate care, în 1879, la 29 martie, prin înalt decret, este declarată „institut național cu denumirea Academia Română, având «de scop cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte», «persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură»”.
În noul context, creat de pandemia COVIT-19, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop a transmis următorul mesaj:
 
„Pentru prima oară, datorită gravelor împrejurări pe care le trăim, se va sărbători în acest an Ziua Academiei Române, de la 4 aprilie, departe de venerabila instituție, simbolizată de clădirea de pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu și Bellu), fără ca membrii să se mai poată reuni în tradiționala Adunare Generală festivă și fără să se mai poată organiza «Ziua Porților Deschise». Cu toate acestea, vă propunem să celebrăm cu toții, în sufletele noastre, Academia, să-i conștientizăm din nou, în comunitate și în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare din țara noastră. Să ne gândim – cu precădere în aceste zile – la munca și creația marilor savanți-medici din cadrul instituției noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici și care au vindecat, prin dăruirea și talentul lor, milioane de oameni și au salvat milioane de vieți. Să ne gândim la institutele de specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic, medico-farmaceutic și la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori, inclusiv în aceste zile. Dacă eficiența unora dintre soluțiile și măsurile preconizate acum de autorități nu este întotdeauna evidentă, încrederea în forța cunoașterii științifice și a creației spirituale trebuie să rămână nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte și a depășit crizele numeroase prin care a trecut datorită științei, cercetării, invențiilor și descoperirilor făcute de savanți și de creatorii de valori intelectuale.
 
Membrii Academiei sunt, în cea mai mare parte, persoane în vârstă, fapt pentru care anumiți oameni – conform unor clișee perpetuate și augmentate în aceste zile – îi privesc (mai ales acum, în vremuri de cumpănă) cu oarecare suspiciune, fără să înțeleagă că seniorii nu răspândesc virusul mai mult decât alții, ci doar mor mai mult, mai repede și mai des decât alții, din cauza fragilității vieții lor aproape trecute. Prezența părinților și bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranță, experiență de viață și soluții pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut și au ieșit cu bine la liman. Dacă știința, înțelepciunea și cumpătarea bătrânilor se unesc cu entuziasmul și forța tinerilor și maturilor, atunci toate provocările pot fi rezolvate întru binele omenirii și al poporului român.
 
Academia Română are astăzi 154 de ani și, în toți acești ani, a participat la construirea, la propășirea și la fortificarea României și a omenirii, la elaborarea creației intelectuale majore, românești și universale. Să-i aducem Academiei Române cuvenitul omagiu și să-i urăm – în acord cu vechea tradiție latină – vivat, crescat, floreat! Academia Română a semănat și seamănă în societate virtuți, valori și încredere, ceea ce face și în aceste zile triste, cu nestrămutata convingere că „se va potoli furtuna“, din care vom ieși mai puternici, mai realiști și mai înțelepți. La mulți ani!”.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:

Cotidianul ZIUA de Constanța, prezent la vernisajul de la Biblioteca Academiei Române Ecouri la o expoziție-document despre istoria presei românești (galerie foto)

#DobrogeaAcademică Președintele Academiei Române, despre „Sărmanii medici eroi”

#DobrogeaAcademică „Gânduri la vreme de restriște”, împărtășite de președintele Academiei Române

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii