Litigii pe banda rulantă la Constanța Doi cetățeni străini dau în judecată Inspectoratul General pentru Imigrări. Ce prevede legea

• Ambele dosare se află în faza de Fond, iar instanța va analiza dacă actele emise de Inspectoratul pentru Imigrări respectă normele legale în vigoare

 
Curtea de Apel Constanța a înregistrat recent două noi dosare pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal, în care doi cetățeni străini contestă decizii oficiale emise de structurile Ministerului Afacerilor Interne. Litigiile vizează măsuri luate de Serviciul pentru Imigrări al Județului Constanța.
 
Cele două acțiuni în instanță au fost înregistrate joi, 11 iunie 2026, și au ca obiect „litigiu privind regimul străinilor”.
 
Detaliile celor două dosare de la Curtea de Apel
Din datele oficiale reiese că reclamanții contestă acte administrative (o comunicare și o decizie) emise de autorități la începutul acestei luni:

1. Dosarul nr. 307/36/2026
   • Reclamant: Basnayaka Mudiyanselage Sadun Thusitha Kumara
   • Pârât: Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) - Direcția Migrație - Serviciul pentru Imigrări al Județului Constanța.
   • Miza: Contestarea Comunicării nr. 7099660 din data de 05.06.2026.
   • Primul termen: Fixat pentru data de 18 iunie 2026, ora 11:30, la completul C8 Fond Continuitate.
2. Dosarul nr. 306/36/2026
   • Reclamant: Ruwanmeru Pathiranage Indika Priyantha
   • Pârât: MAI - IGI - Direcția Migrație - Serviciul pentru Imigrări Constanța.
   • Miza: Contestarea Deciziei nr. 7099674 din data de 05.06.2026.
   • Primul termen: Fixat tot pentru 18 iunie 2026, ora 11:30, la completul C9 Fond Continuitate.

 
Ambele dosare se află în faza de Fond, iar instanța va analiza dacă actele emise de Inspectoratul pentru Imigrări respectă normele legale în vigoare.
 
Context legislativ: Ce înseamnă un „litigiu privind regimul străinilor”?
 
În România, regimul juridic al cetățenilor străini (persoane care nu au cetățenia română sau a unui alt stat membru UE/SEE) este reglementat în principal prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 194/2002.
 
Atunci când pe rolul instanțelor apar procese de acest tip, ele vizează de obicei măsuri administrative de siguranță sau neprelungirea unor drepturi. Printre cele mai frecvente motive de litigiu se numără:

• Refuzul prelungirii dreptului de ședere: Străinii veniți la muncă, studii sau reîntregirea familiei pot fi refuzați de IGI dacă nu mai îndeplinesc condițiile (ex: încetarea contractului de muncă, lipsa mijloacelor de întreținere).
• Decizia de returnare: Actul administrativ prin care IGI stabilește obligația străinului de a părăsi teritoriul României într-un anumit termen (de regulă 15 sau 30 de zile).
• Revocarea sau anularea vizei/dreptului de ședere: Se aplică dacă se descoperă că străinul a trecut ilegal frontiera, a prezentat documente false sau reprezintă un pericol pentru siguranța națională ori ordinea publică.
• Declararea ca persoană indezirabilă: O măsură extremă, luată de regulă la propunerea procurorilor, dacă există indicii temeinice că străinul desfășoară activități ce pun în pericol siguranța națională.

 

Dreptul la contestare și procedura în instanță

Potrivit legislației române și a principiului liberului acces la justiție, orice cetățean străin vizat de o decizie a IGI are dreptul să o atace în instanță, la Secția de Contencios Administrativ.
 

Important: Introducere unei acțiuni în instanță împotriva unei decizii de returnare poate suspenda, în anumite condiții stricte prevăzute de lege, executarea măsurii de îndepărtare de pe teritoriul României până când judecătorii se pronunță pe fond.
 
Judecarea acestor cauze se face în regim de urgență, motiv pentru care Curtea de Apel Constanța a alocat primul termen la doar o săptămână de la înregistrarea oficială a dosarelor. Rămâne de văzut ce soluție vor pronunța magistrații constănțeni joi, 18 iunie.
 

PRECIZĂRI

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și: 

DNA și instituțiile judiciare discută utilizarea inteligenței artificiale în anchetele penale, în cadrul Forumului Just.AI