12-14 noiembrie, targ la ASAS, produse ecologice, traditionale unicul targ saptamanal ajuns la editia a 24-a va asteptam

În perioada 12-14 noiembrie 2010, are loc "Târgul naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti". Ajuns la a 24-a ediţie, evenimentul se desfăşoară în parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti' (ASAS) - Bd. Mărăşti nr. 61, sector 1.

    Detalii suplimentare pe site-ul nostru: http://www.media-link-business.ro

    Înainte de postul Crăciunului aveţi ocazia să încercaţi sarmalele făcute în cazan, după o reţetă autentică din Botiza, Maramureş. Tocmai din îndepărtatul ţinut al Maramureşului, dna Iulia Corău care a adus cazanul cu horn pentru a găti în aer liber renumitele sărmăluţe din carne de porc. Nu trebuie sa rataţi această ediţie pentru că, alături de o mămăliguţă fierbinte şi de nişte ardei iuţi, sărmăluţele gătite după reţeta de la Botiza va vor convinge de gustul lor desăvârşit.

    Cătălin Condriuc, din Botoşani, va aduce pastrama din piept de curcan, piept de raţă, cârnaţi din carne curcan, mezeluri diverse din carne de pasăre, dar şi de porc. O noutate sunt preparatele din carne de căprioară. Carnea de căprioară este foarte săraca în acizi graşi saturaţi, mai slaba decât cea de vita, fiind o alternativă excelentă pentru amatorii de carne roşie.Este oferita sub forma de rulada cu condimente multe. De asemenea, nu vor lipsi nici preparatele proaspete: carne de pui, carne de cocoş sau raţă.

    Din Palanca, sat Ciugheş, Mihai şi Ionela Păliştean vor aduce bucureştenilor păstrăv din păstrăvăria proprie pe care îi vor oferi prăjit şi afumat, cu mujdei de usturoi şi pâine pe vatră. Tot de la familia Păliştean, bucureştenii vor cumpăra marinată de păstrăv, pâine făcută pe vatră, dulciuri de casă.

    Produsele ardeleneşti de la Siciliana vor fi aduse, din nou, din Sălaj după ce săptămâna trecută bucureştenii au cumpărat toată cantitatea adusă. ,,Sunt bune pentru că fiecare dintre produsele pregătite de noi are un ingredient special - dragostea pentru tradiţie şi pentru omul de care mi-am legat viaţa. Sici este numele comunei în care m-am născut, iar pe soţia mea o cheamă Ileana, aşa că am dat acestor produse denumirea rezultată din alăturarea celor două, SICILIANA. Caltaboş, tobă, muşchiuleţ, pecie sau peştişor sunt produsele noastre, la care îi invitam pe toţi bucureştenii să vină să ne întâlnească la Agronomie." - spune Ion Cordiş.

    Brânză proaspătă din lapte de capră, iaurt şi prăjituri preparate cu iaurt din lapte de capră vor fi oferite bucureştenilor de Andreea Banu.

    Din Bucovina, Moldova, Muntenia, gospodinele vă vor oferi, fiecare după reţeta locului, o gamă diversificată de zacuscă, simplă sau cu ciuperci şi peşte.

    Pentru cei care doresc să o pregătească singuri, dar şi pentru cei care îşi pregătesc cămara de toamnă cu murături, familia Vasile din Scărişoara, judeţul Olt, va aduce multe legume, proaspăt culese.

    Cristiana Constantin, din Prahova, va aduce o gamă diversă de siropuri naturale precum cel de cătină cu miere, cu efecte terapeutice greu de egalat de vreun medicament. Toţi vizitatorii se pot delecta cu multe sortimente de brânzeturi, gemuri şi dulceţuri din fructe de pădure, prăjituri de casă, turtă dulce şi halviţă si multe alte surprize. Dintre acestea menţionăm doar câteva:

        * Bulz ciobănesc, preparat după o reţetă unică în ţară, de sătenii din Sohodol - Bran
        * Legume şi fructe proaspete, la preţ de producător, aduse de fam. Vasile din Scărişoara, OLT, dintre care menţionăm roşii, castraveţi, ardei gras, gogoşari, ardei capia, vinete, dovlecei, dar şi fructe de sezon bune pentru pus la murat: pepenaşi verzi
        * Brânzeturi şi produse lactate din zona Bran, produse atestate sub numele de ''Produse tradiţionale de Bran''
        * Preparate din carne de pasăre, oaie, vită sau porc, după reţete de casă, cum ar fi cele din judeţul Botoşani, precum salam de curcan, pastramă din piept de curcan sau crenvurşti şi parizer de curcan
        * Bomboana dacică, o minune din prună afumată, cu miez de nucă, trecută prin miere şi uscată în cuptor;
        * Cârnaţi ţărăneşti din porc sau vită de la firma de produse tradiţionale şi ecologice din Lăpuşel, Maramureş, preparate după reţete ţinute secret în familiile din mediul rural. Ultimele noutăţi preparate ecologice din carne de porc de Mangaliţă.
        * Miere şi alte produse ale stupului, toate naturale, cu efecte curative, atât pentru frumuseţe, cât şi pentru sănătate
        * Păstrăv din satul Ciugheş, comuna Palanca, judeţul Bacău, cu tradiţionala mămăliguţă moldovenească, aromat de mujdei cu leuştean

        * Piure de castane, compoziţia castanei se aseamănă cu cea a grâului şi are efect energizant, acţionând ca un adevărat tonic pentru sistemul imunitar. Castanele se consumă fierte sau prăjite şi se folosesc, ca materie primă, în prepararea unor creme, sosuri, piureuri şi chiar lichioruri.

        * Hidromel

        * Dobrogenii se reîntorc la târg vor aduc cu ei delicioasa Plăcintă dobrogeană dar şi rulada din pulpă de berbecuţ, preparată după o reţetă unică în ţară, de sătenii din Peştera (Constanţa). Ghiudem, vin Pelin şi ceapă alba dobrogeană ofertă de toamnă aduse de domnul Pervin.
        * Produse tradiţionale tătăreşti - Suberek, Pide şi Baclava - vor fi aduse la "Târgului naţional de produse ecologice, tradiţionale şi naturale" de Lucia Irescu, din Medgidia.
        * Suberek-ul este o plăcintă tradiţională tătărească, foarte gustoasă şi aromată, datorită aluatului făcut cu foaie, manual şi compoziţiei gătite cu mirodenii. Plăcinta este cu brânză sau carne (vită sau oaie).
        * Pide este o pâine tradiţională tătărească cu o consistenţă elastică şi deosebit de gustoasă, umplută cu brânză.
        * Ce are deosebit această plăcintă fină este faptul că aluatul este făcut manual, frământat de mai multe ori, ca să prindă supleţe şi elasticitate.
        * Baclavaua este o reţetă tradiţională turcească de prajitură cu nucă, aromată si îmbietoare. Cu cât foile din aluat sunt mai subţiri, cu atât baclavaua este mai preţioasă. Istoria prăjiturii este puţin cunoscută, dar o certitudine este faptul că baclavaua, în forma actuală, a fost realizată în palatul Topkapi, resedinţa oficială a sultanilor, undeva pe la 1500, pentru incântarea gusturilor rafinate ale Sultanului Mehmed II.
        * Sucuri şi siropuri naturale: socate, sirop din muguri de brad, plante medicinale
        * zacuscă de fasole boboloane, zacuşti combinate cu bureţi (ghebe sau hribi) sau zacuşti de bureţi fierte sau coapte.
        * Din Bucovina ghebe din salatele cu gogoşari şi ceapă, în baiţ de oţet, miere şi vin. De Crăciun, alături de fripturile de porc, aceste salate sunt cea mai bună garnitură.
        * Din Oltenia puteţi mânca pâine la ţest cea mai bună dovadă că în Scăriţoarea veşnicia s-a născut la sat, acolo femeile fac în casă încă pâine aşa cum au învăţat de la bunica sau străbunica.

Alte surprize:

        * Doina şi Marius Bratu, producători de săpun natural handmade Sunflora fabricat exclusiv din ingrediente naturale (uleiuri vegetale de măsline, palmier, cocos, floarea soarelui, sâmburi de struguri)
        * Dna Marina, de la Bran cu tricotaje din lână pentru copiii şi adulţi va oferă pulovere, căciuli, fulare, jachete, fire, bluze, veste
        * Dna Magda Elisabeta din Sfântul Gheorghe, Covasna vă invită la lucruri de mână în culori naturale, fulare, căciulite pentru copiii de diferite vârste începând de la noii născuţi. Preţuri foarte bune şi negociabile
        * Fir art, e o artă reinventată de doamna Negreanu din Band, Mureş fir si culoare în tablouri care vă provoacă imaginaţia la descoperiri pentru a vedea dincolo de marginile ramelor.
        * Multă ceramică în forme ce ne încântă pe noi doamnele de la cercei, brăţări, mărgele combinaţii cu lemn, mărgele sau argint.
        * Din zona munţilor Făgăraş vor fi aduse picturi pe sticlă care înfăţişează sfinţii şi ilustraţiile din bisericile vechi din Carpaţii Meridionali.

    Postul Craciunului, postul de dinaintea Naşterii Domnului, ţine 40 de zile, din 15 noiembrie până în 25 decembrie. Lasam sec în seara de 14 noiembrie ziua Sfantului Filip, iar dacă această zi cade miercurea sau vinerea. Începem postul cu o zi mai înainte. Postul Craciunului este aşezat pentru a ne pregati pentru cuviincioasa întampinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si Dreptii Legii Vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. În ziua cea din urmă a acestui post-Ajunul Craciunului- se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafarului de seară, care închipuie steaua Magilor; apoi mâncam uscat: seminţe, poame, turte sau covrigi. Tot în această seară slujitorii bisericii umbla cu Icoana Naşterii cântand şi aducând astfel, în casele creştinilor vestea cea bună a marii sarbători din ziua urmatoare. În ziua Craciunului, în orice zi ar cadea, mâncam de dulce.

    În aceasta perioadă a postului avem dezlegări la peşte. Când consumam peşte: pe 14 noiembrie cand va cadea miercuri sau vineri, pe 21 noiembrie când are loc Intrarea Maicii Domnului în Biserica, pe 6 decembrie când e Sfantul Ierarh Nicolae, sâmbetele şi duminicile până pe 20 decembrie, în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 noiembrie, 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 si 20 decembrie daca vor cadea: luni marti si joi. De asemenea, mai sunt dezlegări la vin şi untdelemn. Sâmbetele şi duminicile, luni, marti şi joi din acest post se mai dezleagă în aceste zile şi la: icre, şcoici şi raci, în zilele de 16, 22, 23, 24, 25 şi 30 noiembrie, 4, 5, 6, 9, 12, 13, 17 şi 20 decembrie dacă vor cadea în zile de miercuri şi vineri. În celelalte zile ale postului se mănâncă fiertura de două ori pe zi.

    „Colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care a oferit producătorului român o locaţie permanentă săptămână de săptămână, vineri, sâmbătă şi duminică într-un parc minunat a deschis noi oportunităţi de promovare a celor ce aduc aceste produse din mediul rural. Urmărim să prezentăm tuturor celor care vin la acest târg poveştile locurilor de unde vin producătorii, ce am primit moştenire din strămoşi. Îmi exprim speranţa că această manifestare va deveni un model pentru târgurile de produse tradiţionale şi ecologice şi cât mai multe produse româneşti să ajungă pe mesele noastre" a declarat Daniela Popa.