Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:32 13 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Buletin guvernamental - 19.01.2009

ro

19 Jan, 2009 17:47 2198 Marime text

Cancelaria Primului-ministru 
BULETIN GUVERNAMENTAL
19 ianuarie 2009
 

DECLARATII

Mesaj de condoleanţe al Primului-Ministru Emil Boc

„Am primit cu profund regret vestea trecerii la cele veşnice a marelui poet şi patriot Grigore Vieru.
Artist şi militant, liric de mare talent şi conştiinţă înaltă, inovator în creaţie dar şi păstrător al tradiţiei, Grigore Vieru şi-a câştigat un loc de cinste în memoria culturală a ţării noastre.
Aduc un omagiu celui care, prin credinţa şi forţa morală cu care s-a dedicat apărării limbii, spiritului şi valorilor româneşti, a devenit un model de patriotism şi un simbol.
Sincere condoleanţe familiei, prietenilor, tuturor celor care l-au iubit şi admirat!”
 (Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 18.01.2009)


Briefing de presă susţinut de primul-ministru Emil Boc, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea şi ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, la finalul şedinţei de

Emil Boc : Bună seara tuturor. O să vă prezentăm câteva dintre concluziile şedinţei de Guvern de astăzi. Pe lângă faptul că am discutat aspecte organizatorice legate de organizarea şi funcţionarea ministerelor sau aspecte tehnice legate de organizarea alegerilor locale, am abordat trei teme principale.
În primul rând am făcut o radiografie a anului economic 2008. În al doilea rând, am realizat o primă abordare guvernamentală cu privire la proiecţia bugetară a anului 2009, şi am discutat o nouă politică în domeniul medicamentelor compensate, în vederea scăderii preţului acestora cu cel puţin 10%. Aceste componente o să vi le prezint împreună cu colegii mei, domnul ministru Pogea şi domnul ministru Bazac, ministrul Sănătăţii.
 În privinţa primei componente: Anul 2008 - o scurtă radiografie economică. În condiţiile unei creşteri economice de 7,8% avem un deficit bugetar de 5,2%. Ce înseamnă asta? Guvernul trecut a cheltuit cu 6,7 miliarde de euro mai mult decât a încasat. Din nefericire, cheltuielile suplimentare peste nivelul resurselor disponibile nu au fost canalizate spre investiţii, adică lucrări de infrastructură, în esenţă, ci acele resurse financiare suplimentare, acele cheltuieli suplimentare au fost direcţionate către cheltuieli de personal şi cheltuieli cu bunuri şi servicii, în esenţă. Şi o să vă dau două exemple. Cheltuielile de personal, în anul 2008, au fost cu 35% mai mari decât în anul 2007. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost cu 36% mai mari, în 2008, raportate la anul 2007. Ce înseamnă asta ? Că acel deficit, acele 6,7 miliarde de euro, repet, cheltuite mai mult decât ceea ce a încasat, nu s-au dus în sectoarele direct eficiente, productive şi care să lase în urmă autostrăzi, centuri ocolitoare sau alte investiţii publice. Ci s-au dus cu preponderenţă, repet, spre aceste cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii.
 În al treilea rând, am observat că avem restanţe majore la facturi neîncasate. Adică, pentru lucrări care s-au efectuat în anul 2008 şi nu s-au plătit banii. Numai la nivel guvernamental, adică pentru ceea ce are obligaţie Guvernul, fără bugetele locale, avem facturi neachitate în valoare de 1,1 miliarde de euro.
Şi a patra componentă, pe această radiografie, este atragerea de fonduri europene. Guvernul trecut şi-a propus să atragă fonduri europene în valoare de 2,87 de miliarde de euro, iar vechiul Guvern a reuşit să atragă fonduri europene doar în valoare de 0,764 miliarde de euro, adică mai puţin cu 2,1 miliarde de euro. Mai puţin decât şi-a propus în proiectul de buget.
Acum, o foarte scurtă proiecţie - pentru că domnul ministru va detalia cele pe care le-am anunţat -  o abordare a anului 2009. Aşa cum am declarat în faţa Parlamentului, obiectivul acestui guvern, guvern bazat pe parteneriatul pentru România şi cu un program de guvernare fundamentat pe priorităţile României, obiectivul principal este asigurarea stabilităţii ţării în această perioadă de criză.
 Din acest punct de vedere avem în atenţie cel puţin următoarele elemente: 
1. Menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă şi de sprijinire a mediului de afaceri şi a IMM-urilor, în aceste condiţii dificile, pentru a putea asigura funcţionarea economiei. De aceea, şi decizia pe care am luat-o de a sprijini IMM-urile, şi pe toţi cei care sunt implicaţi în activităţi productive prin plata facturilor restante, chiar dacă ele sunt de la guvernul anterior, pentru a nu crea blocaje în economie. Este o decizie importantă, pentru a preveni, şi în aceste condiţii de criză dificile, apariţia unor greutăţi suplimentare legate de blocajele legate de lipsa finanţării datorate oarecum guvernului - acum nu vă mai vorbim de guvernul trecut, ci de guvernul actual. Guvernul are această obligaţie globală, să nu producă blocaje suplimentare în economie. De aceea, vom întreprinde acele măsuri, în limita resurselor disponibile şi a veniturilor pe care le avem, să eliminăm blocajele prin plata acestor facturi restante.
 În al doilea rând, este vorba de investiţia publică majoră în infrastructură. Că vorbim de investiţia în infrastructura de transport, în cea din agricultură, în cea de mediu, în cea din sănătate, educaţie sau vorbim de programul de reabilitare termică a blocurilor de locuit, vorbim de o investiţie ca o sursă alternativă de creare de locuri de muncă. Şi, în acelaşi timp, ca o componentă a planului anti-criză, a situaţiei în care ne aflăm, prin investiţii, repet, investiţii publice masive. O să vă dau un scurt exemplu : reabilitarea termică a blocurilor de locuit, printr-un program masiv de reabilitare termică a blocurilor de locuit din România. Pe de o parte, realizăm un câştig la factura pe care o plăteşte cetăţeanul la energia termică, economia fiind între 30 - 35% prin reabilitarea termică a blocurilor. Iar pe de altă parte, găsim noi locuri de muncă şi dăm şi industriei autohtone posibilitatea să aibă comenzi în vederea asigurării acestui mecanism.


 În al treilea rând, este vorba de atragerea de fonduri europene. Am prezentat care a fost situaţia guvernului trecut. Guvernul nostru are o prioritate majoră din atragerea fondurilor europene. De aceea am şi înfiinţat comitetul interministerial sub coordonarea directă a premierului şi a vice-premierului, pentru monitorizarea săptămânală a modului în care sunt atrase resursele financiare europene. Şi mă refer aici, în special, la fondurile nerambursabile, la fondurile structurale, astfel încât România să recupereze întârzierile din trecut. Vreau să menţionez faptul că, numai pentru anul 2009, avem posibilitatea să cheltuim imediat avansul pe care Uniunea Europeană ni-l va vira imediat în cont, în primul trimestru, pentru anul 2009. Este vorba de un avans de 768 de milioane de euro care se avansează direct către România, urmând ca celelalte resurse financiare valabile şi conferite pentru acest an să fie plătite, după aceea, în cadrul plăţilor intermediare şi evident a plăţilor finale. Pentru că, pe fonduri europene sunt trei etape: avansul, plăţile intermediare şi plata finală. Deci, numai ca avans avem 768 de milioane euro. Important e să nu repetăm o experienţă a trecutului şi acei bani să rămână necheltuiţi pentru că nu a existat capacitatea structurală de a atrage şi cheltui aceşti bani, evident conform regulilor europene.
 În al patrulea rând, şi poate această enumerare nu este una în ordinea unui clasament - toate au componente şi valoare egală - e legată de protejarea categoriilor de populaţie care sunt cele mai afectate de criza economică. Şi ne referim aici la protejarea celor cu salarii mici, la protejarea celor cu pensii mici, astfel încât să nu fie vulnerabili în această perioadă de criză. Sub aceste coordonate, oarecum generale vom realiza bugetul pe anul 2009. Pornim în construcţia lui cu două elemente de reper. În principiu, pe baza raportului comisiei de prognoză mergem pe o creştere economică, în anul 2009, de 2,5%, repet, în condiţiile în care în 2008 a fost creştere economică de 7,8%.
 Proiectul de deficit bugetar este în jur de 2%. În termeni concreţi şi precişi îl vom avea când va fi finalizat proiectul de buget. Pornim această construcţie cu un deficit bugetar în jur de 2%. Este la fel de adevărat că, am constat astăzi, că solicitările ordonatorilor principali de credite sunt cu mult mai mari. S-ar realiza un deficit în jur de 9%, dacă toate aceste solicitări s-ar regăsi punctual, fără niciun fel de altă analiză suplimentară, în proiectul de buget. De aceea, sunt într-adevăr vremuri dificile, dar vreau să-i asigur pe toţi că acest Guvern pe care îl reprezentăm va încerca, raţional, în limita resurselor disponibile, să găsească soluţii rezonabile pentru categoriile sociale, pentru investiţii, mediul de afaceri, adică economia românească şi societatea românească în ansamblu. Soluţii rezonabile în condiţii de transparenţă, şi în limita resurselor financiare existente.
Vă rog să-mi permiteţi să-l invit pe domnul ministru Pogea să ofere câteva argumente suplimentare, urmând ca, după aceea să-mi permiteţi să-l invit pe domnul ministru Bazac să prezinte ceea ce am aprobat astăzi în Guvern pentru dezbatere publică, după care vom răspunde întrebărilor dumneavoastră. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
Gheorghe Pogea:
 Vă mulţumesc domnule prim-ministru. Bună seara. Este prima mea intervenţie de când sunt numit ministru al finanţelor publice şi aş dori să fiu foarte punctual legat de două subiecte: anul 2008, exerciţiul financiar, precum şi calculul macroeconomic care va sta la baza proiecţiei bugetului pe anul 2009.
 La primul punct mă voi referi la două aspecte: primul – proiecţia bugetului general consolidat pentru anul 2008 şi realizările acestuia. Să încep cu finalul.
 Anul 2008 s-a încheiat cu un deficit al bugetului public prin metodologia ESA şi spun europeană, pentru că intenţionez, de acum, aşa să ne raportăm, cu un deficit de peste 5,2% din produsul intern brut. Principalele cauze rezultate în urma analizei obiective pe care au făcut-o experţii Ministerului Finanţelor arată două lucruri. În ce privesc veniturile  - venituri publice supraestimate în proiecţia bugetară. Cu alte cuvinte, în bugetul anului 2008 au fost proiectate venituri publice de 36% din produsul intern brut, iar realizările, estimările noastre la acest moment dau cifra 30,9%. Deci o nerealizare de 5,1% a veniturilor publice, asta înseamnă peste 7 miliarde de euro.
 Trei elemente ale structurii de venituri publice au fost supraestimate şi am să-mi permit să le detaliez: prima dintre ele – fonduri externe nerambursabile. În condiţiile în care la nivelul anului 2007, cel puţin în ce privesc instrumentele structurale, nu a fost absorbit niciun euro, în bugetul pe anul 2008 au fost trecute 10,6 miliarde de lei, iar realizările anului 2008 arată 2,8. Cel puţin, din acest punct de vedere, constatăm o nerealizare în termeni de venituri de 2,11 miliarde de euro.
 Al doilea element de venit supraestimat: taxa pe valoarea adăugată. A fost proiectat un nivel al taxei de 47 miliarde de lei, se realizează în jur de 40,8 miliare lei. Deci o diferenţă de 1,67 miliarde euro, venituri la bugetul de stat mai mici cu 1,2% din PIB.
 A treia componentă esenţială reprezintă veniturile nefiscale care au fost proiectate la un nivel de 17,3 miliarde, iar realizările noastre arată 10,9 miliarde, deci 970 milioane euro mai puţin. Deci doar aceste trei poziţii cumulate: fonduri europene, taxă pe valoarea adăugată şi veniturile nefiscale arată o nerealizare de 4,75 miliarde de euro. Este o cifră enormă. Principala problemă legată de această proiecţie bugetară este una mai gravă. Pentru că, în istoricul României, aşa cum este economia structural definită, niciodată în ultimii 5-6 ani, veniturile publice ale bugetului general consolidat nu au depăşit 32%. Ca atare cifra de 36%, din punctul nostru de vedere, este nesustenabilă, iar /…/ a demonstrat că veniturile se situează la acest nivel de 30,9. Concluzia: este unul dintre elementele semnificative care au contribuit la realizarea acestui deficit.
 Şi aş vrea să fac o precizare. Am auzit, prin presă, pe bună dreptate, declaraţii ale oficialilor fostului guvern cum că aceste venituri nu s-au realizat datorită crizei economice. Eu aş vrea să atrag atenţia că România a fost lovită, cel puţin, de criza economică, începând din trimestru IV al anului. Ori, orice analiză atentă arată că, pe primele nouă luni de zile, de departe, veniturile publice care au fost proiectate nu au fost realizate. Şi un al doilea lucru, din punctul meu de vedere, care este grav, dacă trebuie să discutăm despre soliditatea unui buget. Pe parcursul anului 2008 au fost făcute mai multe rectificări bugetare, multe dintre ele au fost în sensul creşterii bugetare, care iată se demonstrează a fi nerealiste şi nesustenabile.
Capitolul de cheltuieli este extrem de interesant. În ciuda faptului că înregistrăm un deficit al bugetului general consolidat de 5,2% din produsul intern brut, deci dublu faţă de cel programat, discutăm de peste 6 miliarde de euro. S-au întâmplat două lucruri: singurele elemente esenţiale ale capitolelor de cheltuieli ale bugetului au fost cheltuielile cu personalul, care au avut o dinamică pe care a prezentat-o primul-ministru, şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Aceste două componente, la nivelul anului 2008, însumate, reprezintă peste 18 miliarde de euro. Mai exact cheltuielile de personal - 6,7% din produsul intern brut, echivalentul a 9,4 milioane de euro, iar cheltuielile de bunuri şi servicii au fost la un nivel de 6,5. Cea mai mare dinamică din ultimii ani. Din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al ministrului Finanţelor, este extrem de grav ca, într-un an cu creştere economică de peste 7%, 7,8%-7,9%, de care a vorbit şi premierul, să înregistrezi un asemenea deficit major, cel mai mare după 1990. Şi aceasta datorită a două lucruri: scăparea de sub control a cheltuielilor, existenţa unui an electoral în 2008, cu volume mari în ultima parte a anului, în condiţiile în care fondurile europene, instrumentele structurale, au fost absorbite la nivelul despre care am discutat.
 Vă pot spune doar două lucruri esenţiale: în doi ani de zile, doar pe instrumentele structurale, fondurile de coeziune, Fondul Social European şi Fondul de Dezvoltare Regională, sumele alocate de Uniunea Europeană au depăşit 3,1 miliarde euro, iar pe aceste capitole, absorbţia a fost de 203 milioane de lei. Este inacceptabil, în condiţiile în care un stat membru care are nevoie de finanţare, care are cea mai ieftină resursă care poate să contribuie la dezvoltare, a realizat acest nivel.
 Îmi permit să mai spun un singur lucru: singurul capitol care nu a fost realizat a fost, culmea, cel al cheltuielilor de capital. În ciuda acestui deficit, lucrurile nu  s-au dus nici spre infrastructură, după cum vedeţi, nu s-au dus nici spre investiţii publice, care să joace rol de multiplicator în economie, fie că sunt administrate de bugetele locale, fie de bugetele centrale. Şi, la mulţi ordonatori principali de credite, în cadrul acestui capitol de cheltuieli de capital, o poziţie extrem de interesantă, numită dotări, mobilier, echipamente,  mijloace de transport sau autoturisme, la unele au depăşit 30%. Cu alte cuvinte, împrumuturile pe care România le-a făcut, pentru finanţare, nu au fost orientate înspre investiţii, aşa cum spuneam, ca să joace un rol multiplicator în economie.  Datorită acestui lucru şi al unui management al finanţării bugetului public, care n-aş dori să se repete, începând de astăzi încolo, facturile, spre exemplu, emise la 31 decembrie 2008 şi neachitate (facturi emise şi neachitate, pentru că mai sunt şi lucrări recepţionate care urmează să primească facturi), toate aceste două însumează 7,7 miliarde de lei, reprezentând în euro (la un curs de schimb de 3,68  - 2,1 miliarde de euro, adică 1,5% din PIB), sumă de plată care este lăsată pe seama acestui guvern.
Pentru că este prima mea intervenţie publică: nu este posibil ca statul să fie principalul element  care blochează funcţionarea unei economii. Ca atare, doresc să îi asigur pe cei care au de încasat bani de la statul român că, începând cu această lună, eşalonat, pe baza unei programări financiare, intenţionez să plătesc facturile neachitate, pe care diverşi ordonatori principali de credite le au faţă de agenţii economici din România. Dacă n-am proceda aşa, am fi primii care am bloca procesul economic, am fi primii care am trimite lumea în şomaj, am fi primii care am fi iresponsabili. Motiv pentru care am cerut colegilor mei din guvern - şi l-am rugat pe domnul prim-ministru - să ne dea o mână de ajutor.
 În această perioadă, până la aprobarea bugetului, singurele cheltuieli permise, vor fi cele legate de plata salariilor, a pensiilor, a alocaţiilor, a ajutoarelor de încălzire - deci a subvenţiilor; în rest, mai puţin cu bunurile şi serviciile, pentru a putea plăti aceste facturi. Am spus acest lucru pentru că ştiu că este o aşteptare.
 Vă pot spune şi un program: intenţionez să plătesc circa 600 de milioane după data de 25 a acestei luni, când sunt încasări mari de la buget, circa 1,5 miliarde de lei în luna februarie şi diferenţa - de aproape 900 de milioane - pentru facturile emise, în martie, cu promisiunea că orice îmbunătăţire a colectării veniturilor - mai rea, în această situaţie, datorită sezonului şi datorită crizei - deci orice supliment va fi orientat către plata acestor facturi.
 Am încheiat spunând următorul lucru: o politică bugetară expansionistă,  într-un an cu creştere economică  de aproape 7,8 - 7,9%, prociclică în loc de aciclică, care a condus la aceste derapaje - deficit excesiv. 
 Am să discut puţin despre cadrul macroeconomic şi bugetar care a stat la baza elaborării proiectului şi am să dau explicaţii de ce, în această perioadă de timp, nu am ieşit public.
În opinia mea, cel mai important lucru în proiecţia unui buget este o estimare realistă a veniturilor publice. Din acest punct de vedere, în ultimele săptămâni, din proiecţia noastră rezultă că aceste venituri publice, la actuala structură a economiei, chiar dacă ea are un potenţial mare, nu vor depăşi 32,1% din PIB.
Cadrul macroeconomic şi bugetar pe care l-am avut în vedere a ţinut cont de poziţia României, de situaţia economică actuală şi de criză. Domnul premier a spus doar câteva cifre. Îmi permit să spun mai multe şi să dau câteva detalii: rata de creştere am ajustat-o, în sensul scăderii, la un nivel de 2,5%, deci produsul intern brut; PIB în preţuri curente - circa 579 miliarde lei, la un curs de schimb leu - euro mediu, pentru 2008, de 4 lei/ euro; o inflaţie medie de 5%, faţă de circa 7,85% cât va fi, credem noi, în anul 2008.
 Trebuie să spunem că numărul de şomeri - pentru că aşa este real - va creşte în România, de la circa 403.400 de şomeri, la finele anului 2008, la circa 505.000. Din acest punct de vedere, măsurile anti-criză vor trebui să aibă efect pozitiv.
Salariul mediu brut va creşte de la 1.600 lei (16 milioane lei vechi) la 1.693 lei, iar câştigul salarial mediu brut care include şi taxele, va creşte de la 1.720 lei la 1.820, deci o creştere nominală de 5,8 %.
 Un singur lucru aş vrea să mai spun: una dintre preocupările noastre - şi un semnal pe care vrem să-l dăm investitorilor, agenţiilor şi instituţiilor financiare - este decizia guvernului de ajusta deficitul public şi deficitul de cont curent până la valori la care să facă posibilă sustenabilitatea lui, finanţarea lui. Altminteri, vom păţi aşa cum am păţit anul trecut, în 2008, încât nu vom fi în stare ca acele cheltuieli care sunt prevăzute în buget să fie onorate. Din punct de vedere al ministrului Finanţelor, el nu va juca un rol de contabil, aşa cum au fost mulţi obişnuiţi mulţi să spună.  Principala noastră preocupare este să facem rost de finanţare pentru cheltuielile pe care le-am aprobat în buget, pentru a da drumul la economie. Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi externe avut în vedere, pentru anul 2009, este 10,3 % din produsul intern brut, iar deficitul public 2%. Acestea au fost câteva elemente care au stat la baza bugetului sau cadrul macroeconomic general.
 Acum aş vrea să spun un lucru, pe care l-am propus şi l-am discutat astăzi în guvern. Câteva criterii de alocare a resurselor publice. De fapt, acesta este fundamentul care noi credem că va schimba orientarea şi proiecţia bugetară. Prima: alocările bugetare trebuie să maximizeze creşterea economică. În acest sens, vor fi daţi bani către lucrări de investiţii care vor avea rol de efect multiplicator în economie. Nimeni nu va putea, într-o perioadă de criză, să substituie scăderea economică a sectorului privat, decât investiţiile publice. Acesta va fi unul dintre motivele pentru care vom propune guvernului ca cheltuielile de investiţii să ajungă la 5,6% din produsul intern brut. În afară de aceste cheltuieli pentru investiţii majore, vom asigura cofinanţarea necesară, şi am în vedere inclusiv asigurarea unor surse pentru plata TVA-ului, pentru a nu produce blocaje la nivelul agenţilor economici.
 Categoric că, din păcate, trebuie să spun, fondurile europene, starea în care au lucrat agenţiile, autorităţile de management, nu au permis o absorbţie ridicată. Din acest punct de vedere, vom avea modificări de natură legislativă, fie că este vorba despre exproprierea terenurilor de autoritatea publică, fie că discutăm despre scurtarea termenelor - şi vom avea proceduri şi acte normative care să permită, în contextul aquis-ului comunitar, scurtarea termenelor de contractare a proiectelor. În egală măsură, am cerut colegilor mei din guvern ca atunci când vin cu proiectele, să spună câţi bani cheltuie trimetrial, nu dorinţe. Pentru că altminteri, într-o situaţie de criză, când nu există bani pe piaţă, aş fi în situaţia să propun, şi printr-o lege, să stea blocaţi, fără să existe capacitatea de cheltuieli.
 Deci sunt câteva dintre  opţiunile pe care le-am propus şi cred în ele: deci de ajustare a deficitului, de această construcţie bugetară în jurul proiectelor de investiţii, conservarea intereselor economice ale populaţiei, fie că este vorba de putere de cumpărare, fie că este vorba de locuri de muncă. Închei spunând două lucruri: înainte de a începe construcţia bugetară am crezut că este normal ca, odată şi-odată, în România, cel care construieşte bugetul trebuie să stea de vorbă cu partenerii sociali, cu oamenii de afaceri, cu băncile şi cu Banca Naţională. Vă informez că, pe această cale, am avut întâlnire, în mod special, pentru proiecţia bugetară, cu structurile asociative ale administraţiilor locale de la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. Pentru că intenţionăm să accelerăm descentralizarea, descentralizare care, până acum, în România, doar a fost clamată, fără să se întâmple. În ceea ce mă priveşte, voi propune premierului şi guvernului, să începem cu această descentralizare financiară, să dăm mai mulţi bani spre autorităţile locale, pentru că acum raportul este următorul: circa 69% administrează administraţia centrală şi ceilalţi, administraţia locală, 31%, dar va trebui să crească acest raport în favoarea administraţiei locale, pentru că aşa este normal.   Nu în ultimul rând, am considerat că pachetul de măsuri anti-criză, pe care dumneavoastră îl aşteptaţi în cadrul instituţional, acest lucru ministrul finanţelor l-a iniţiat, şi doresc să mulţumesc pe această cale celor care au răspuns pozitiv, din partea Asociaţiei Române a Băncilor, a patronatelor şi sindicatelor. Am constituit trei grupuri de lucruri şi pe data de 22 trebuie să prezinte măsurile, din programul anti-criză, pe care le ştiţi structurate. Îmi voi permite să fac evaluarea impactului asupra proiecţiei bugetare. Cu voia dumneavoastră, am să le dau curs şi apoi le voi face publice.
Ion Bazac : Bună seara. Am prezentat astăzi, Guvernului, un set de principii care stau la baza elaborării unei noi politici în domeniul preţului la medicamente, care vor fi transpuse într-un act normativ pe care ministerul Sănătăţii îl pregăteşte în 30 de zile. Scopul acestor principii practic reprezintă creşterea accesului pacientului la tratamente moderne şi la preţuri accesibile.
 Sunt opt direcţii importante propuse. Prima este încurajarea prescripţiei generice pe baza denumirii comerciale internaţionale.  Numărul doi: stabilirea preţului minim la nivel european şi eliminarea tuturor excepţiilor. Practic, preţul aprobat în România trebuie să fie preţul cel mai mic identificat într-un coş de 12 state membre ale Uniunii Europene, din care alegem pentru fiecare medicament nou înregistrat preţul cel mai mic.
 Al treilea principiu: stabilirea preţurilor la un curs unic inter-bancar, luat în considerare o singură dată pe an, la adoptarea bugetului naţional.
 Numărul patru: eliminarea discrepanţelor din piaţă, prin actualizarea preţurilor la medicamentele din producţia internă în aceleaşi condiţii cu cele din import şi evident, alinierea la normele europene privind concurenţa.   Numărul cinci: calcularea tuturor preţurilor medicamentelor în lei, inclusiv la producător.    Numărul şase: recalcularea anuală a preţurilor. Practic, o singură dată pe an. Asta va da posibilitatea companiilor de a-şi stabili strategia economică, în domeniul preţurilor medicamentelor înregistrate în România, pe o perioadă de un an.   Nu în ultimul rând: revizuirea cotelor de adaos pe întreg lanţul de distribuţie şi eliminarea diferenţelor între producătorii autohtoni şi importatori. Efectul imediat va fi stimularea consumului de medicamente cu preţuri scăzute, atât din ţară, cât şi din străinătate. Şi, în ultimul rând, un nou tip de parteneriat cu industria farmaceutică, prin introducerea contractelor cost - volum. Practic, preţul plătit de achizitor, de Casa Naţională de Asigurări, de spitale, trebuie să fie corelat cu un anume volum de vânzări, urmând ca preţul să scadă pe măsură ce volumul creşte.
 Acest set de principii este aplicat în marea parte a ţărilor din Uniunea Europeană. Acest set de principii face parte din normele pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii le indică ţărilor membre. Vrem să le aplicăm şi în România. Vrem însă să le aplicăm într-un dialog cu partenerii sociali, cu industria farmaceutică, cu asociaţiile profesionale, cu Colegiul Farmaciştilor şi cu Colegiul Medicilor. Acest lucru se va întâmpla imediat, începând cu săptămâna viitoare. Respectăm principiile transparenţei. Actul normativ va fi publicat pe site-ul ministerului Sănătăţii şi va fi în dezbatere publică 30 de zile. Evident, vom lua în considerare toate propunerile pe care le vom primi de la toţi cei cu care vom intra în contact.
Scopul principal: agenda cetăţeanului, agenda pacientului.  Medicamentele în România trebuie să fie la preţuri transparente, la preţuri mai mici.
Reporter : Majorările salariale sunt cuprinse în proiectul de buget ? Şi dacă da, în ce procente şi căror categorii ?
Gheorghe Pogea : Majorările salariale, despre care dumneavoastră mă întrebaţi, nu au făcut obiectul discuţiei. Deocamdată, au făcut obiectul discuţiei cadrul maro-economic, veniturile şi deficitul. În acest cadru, de cheltuieli de 34,6%, vom încerca să stabilim aceste priorităţi, iar dacă încap, le vom trece, iar dacă nu încap, vă spun de acum că nu vor fi trecute.
Reporter : Dar, spuneţi-mi, vă rog frumos, pe ministere, în parte, care sunt procentele alocate ?
Gheorghe Pogea : Nu au făcut obiectul acestei discuţii.
 
Reporter : Puteţi să ne daţi detalii, vă rog, despre ordinul care a apărut în presă, apropo de eliminarea pensionarilor din administraţia centrală ?
Gheorghe Pogea : Nu. În primul rând, termenul nu este cel potrivit. Nu este eliminarea. Un ordin care a fost dat, spre exemplu, dacă vă referiţi la cel care a fost trecut în memorandum, spune că: funcţionarii publici şi personalul din administraţia centrală, care împlinesc vârsta pensionării, la data când împlinesc vârsta pensionării, trebuie să treacă în pensie. Din acest punct de vedere, vă spuneţi întrebarea: cum îi treceţi în pensie de la 1 februarie ,dacă nu şi-au făcut dosarele ? Vreau să spun că funcţionarii publici, în opinia mea, ştiu data când trebuie să iasă la pensie, iar condiţiile de a realiza acest dosar îl ştiau demult. Sigur că o să avem grijă să nu punem oamenii în situaţia de a ieşi la pensie şi să nu primească bani. Dar dacă trebuie să spun adevărul, un funcţionar public ştie data când iese la pensie şi tot la ei se fac şi dosarele de pensie.
 
Reporter : Spuneţi că estimaţi un deficit bugetar de aproximativ 2% pentru anul acesta.
Gheorghe Pogea : Nu. Nu am spus.
 
Reporter : A spus domnul prim-ministru.
Gheorghe Pogea : Pentru anul 2009 proiecţia bugetară se face în jurul unui deficit al bugetului de 2%.
 
Reporter : Da. În acelaşi timp, spuneţi că nu s-a discutat despre majorările salariale despre care ştim că vor avea un impact foarte mare.
Gheorghe Pogea : Dacă veniturile publice sunt de 32% şi le ştim cert, şi admitem un deficit de 2, cheltuielile totale care pot fi realizate în România, în 2009, sunt 43,1. În acest context trebuie să intre cheltuielile pentru investiţii şi de personal. Dar eu ştiu ce vreţi să spuneţi dumneavoastră.
Emil Boc : Nu ştiţi ce vrea să întrebe.
Gheorghe Pogea : Stimată doamnă, în România dinamica personalului din administraţia publică centrală, locală, agenţii, subvenţionate, nesubvenţionate, cu venituri proprii, a ajuns la 30,6% din personalul din economie. Vă mulţumesc.  
 
Reporter : Pentru dumneavoastră, domnule premier - care a fost scopul vizitei preşedintelui la Guvern ? Şi ce aţi discutat cu domnia sa ?
Emil Boc : Preşedintele României a fost prezent la Şedinţa de Guvern după ce aceasta s-a finalizat şi am avut o discuţie de 20 de minute cu toţi membri Cabinetului. Iar mesajul preşedintelui a fost de solidaritate cu membrii Cabinetului. De salut şi de solidaritate cu membrii Cabinetului, într-un cadru informal. Nici măcar în sala şedinţei de guvern, ci ne-a primit într-o sală din Palatul Victoria.
 
Reporter : Aţi luat astăzi vreo decizie legată de taxa auto ?
Emil Boc : Nu. Nu am luat astăzi nici o decizie. Am primit o informare de la ministrul Mediului, informare care a fost distribuită membrilor Cabinetului şi la care vom lucra în perioada următoare pentru a avea un punct de vedere oficial al Guvernului.
 
Reporter : Legat de acel ordin pe care l-aţi aprobat şi dumneavoastră. Aţi făcut un calcul, la ce economii s-ar ajunge prin trimiterea spre pensionare a acestor angajaţi? Există cumva vreo prevedere, o intenţie a Guvernului de a specifica foarte clar ca angajaţii bugetari să nu poată fi angajaţi în două locuri de muncă ?
Emil Boc : Nu am discutat despre acest lucru în Guvern. Cu privire la prima întrebare, este vorba de aplicarea legii care stabileşte condiţiile şi modul în care se realizează trecerea la pensie. Şi nu este vorba decât de aplicarea acestui cadru legal.
 Reporter : /…/
Emil Boc : Este vorba de o procedură finală pe care am stabilit-o.   
 
Reporter : Când veţi finaliza totuşi proiectul de buget şi măsurile anti-criză ?
Emil Boc : Până la sfârşitul lunii ianuarie, bugetul va fi înaintat la Parlament. Data exactă vă o vom comunica în urma acestor discuţii pe care le vom avea. Vă mulţumesc.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)

COMUNICATE – SEDINTA DE GUVERN

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a prezentat Guvernului un set de principii care vor sta la baza elaborării unei noi politici în domeniul preţului la medicamente, care are scopul de a creşte accesul pacientului la tratamente moderne şi la preţuri accesibile

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a prezentat astăzi Guvernului un set de principii care vor sta la baza elaborării unei noi politici în domeniul preţului la medicamente, care are scopul de a creşte accesul pacientului la tratamente moderne şi la preţuri accesibile.
 Cele mai importante direcţii propuse de ministrul Sănătăţii sunt:
· Încurajarea prescripţiei generice pe baza denumirii comerciale internaţionale.
· Stabilirea preţului minim la nivel european şi eliminarea tuturor excepţiilor. “Practic, preţul aprobat în România trebuie să fie preţul cel mai mic identificat într-un coş de 12 state membre ale UE din care alegem pentru fiecare medicament nou înregistrat preţul cel mai mic”, a explicat ministrul Sănătăţii.
· Stabilirea preţurilor la un curs unic interbancar luat în considerare o singură dată pe an la adoptarea bugetului naţional.
· Eliminarea discrepanţelor din piaţă prin actualizarea preţurilor la medicamentele din producţia internă în aceleaşi condiţii cu cele din import
· Alinierea la normele europene privind concurenţa.  
· Calcularea tuturor preţurilor medicamentelor în lei, inclusiv la producător.   
· Recalcularea anuală a preţurilor.
· Revizuirea cotelor de adaos pe întreg lanţul de distribuţie şi eliminarea diferenţelor între producătorii autohtoni şi importatori.
 “Medicamentele în România trebuie să fie la preţuri transparente, la preţuri mai mici”, a subliniat ministrul Sănătăţii, Ion Bazac.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)

Membrii Guvernului au analizat  rezultatele economice ale anului 2008 şi proiecţia bugetară pe acest an, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern

Membrii Guvernului au analizat astăzi rezultatele economice ale anului 2008 şi proiecţia bugetară pe acest an, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern.
În ceea ce priveşte rezultatele economice ale anul 2008, şeful Executivului a precizat că în condiţiile unei creşteri economice de 7,8%, se înregistrează un deficit bugetar de 5,2%, ceea ce înseamnă că Executivul a cheltuit anul trecut cu 6,7 miliarde euro mai mult decât a încasat. “Acele 6,7 miliarde de euro cheltuite mai mult decât ceea ce a încasat nu s-au dus în sectoarele direct eficiente, productive, care să lase în urmă autostrăzi, centuri ocolitoare sau alte investiţii publice, ci s-au dus cu preponderenţă,  spre  cheltuieli de personal şi de bunuri şi servicii”, a arătat primul-ministru.
Premierul a precizat, de asemenea, că sunt restanţe majore la facturi neîncasate, numai la nivel guvernamental, fără bugetele locale, facturile neachitate fiind în valoare de 1,1 miliarde de euro. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a anunţat că începând cu această lună vor fi plătite, eşalonat, toate facturile restante din 2008 ale ordonatorilor principali de credite din sistemul de stat, către agenţii economici, pe baza unei programări financiare. „Intenţionez să plătesc circa 600 de milioane după data de 25 a acestei luni, când sunt încasări mari de la buget, circa 1,5 miliarde de lei, în luna februarie şi diferenţa - de aproape 900 de milioane - pentru facturile emise, în martie”, a precizat ministrul Finanţelor. De asemenea, ministrul Finanţelor a adăugat că singurele plăţi care se vor efectua până la aprobarea bugetului de stat vor fi cele destinate plăţii salariilor, pensiilor, alocaţiilor şi subvenţiile pentru încălzire.
Atragerea de fonduri europene este o altă componentă a analizei făcută de  membrii Cabinetului. „Guvernul trecut şi-a propus să atragă fonduri europene în valoare de 2,87 de miliarde de euro, dar a reuşit să acceseze doar în valoare de 0,764 miliarde de euro”, a precizat primul-ministru.
Şeful Executivului a subliniat că obiectivul principal al Guvernului este asigurarea stabilităţii ţării în perioada de criză şi, din acest punct de vedere, va avea în atenţie următoarele elemente:
· Menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă şi de sprijinire a mediului de afaceri şi a IMM-urilor, pentru a putea asigura funcţionarea economiei. „Din acest motiv am luat decizia de a sprijini IMM-urile şi pe toţi cei care sunt implicaţi în activităţi productive prin plata facturilor restante, chiar dacă ele sunt de la guvernul anterior, pentru a nu crea blocaje în economie”, a precizat primul-ministru.
· Investiţia publică majoră în infrastructură. „Fie că vorbim de investiţia în infrastructura de transport, în cea din agricultură, în cea de mediu, în cea din sănătate, educaţie sau vorbim de programul de reabilitare termică a blocurilor de locuit, vorbim de o investiţie ca o sursă alternativă de creare de locuri de muncă”, a arătat premierul Emil Boc.
· Atragerea de fonduri europene. „Guvernul nostru are o prioritate majoră din atragerea fondurilor europene. De aceea am şi înfiinţat comitetul interministerial sub coordonarea directă a premierului şi a vice-premierului, pentru monitorizarea săptămânală a modului în care sunt atrase resursele financiare europene”, a subliniat şeful Executivului.
· Protejarea categoriilor de populaţie care sunt cele mai afectate de criza economică. „Ne referim la protejarea celor cu salarii mici, la protejarea celor cu pensii mici, astfel încât să nu fie vulnerabili în această perioadă de criză”, a precizat primul-ministru.
În ceea ce priveşte proiecţia bugetară pe anul 2009, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a afirmat că aceasta se axează pe o rată a creşterii economice de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 579 de miliarde de lei şi un curs mediu de schimb de 4 lei/euro, iar deficitul bugetar estimat se situează la aproximativ 2% din PIB. “În opinia mea, cel mai important lucru în proiecţia unui buget este o estimare realistă a veniturilor publice. Din acest punct de vedere, în ultimele săptămâni, din proiecţia noastră rezultă că aceste venituri publice la actuala structură a economiei, chiar dacă ea are un potenţial mare, nu vor depăşi 32,1% din PIB”, a menţionat ministrul Finanţelor.
 (Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)

Guvernul a aprobat organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Hotărârea prevede extinderea competenţelor ministerului, precum şi reorganizarea structurilor din cadrul şi din subordinea acestei instituţii.
 MADR este autoritatea publică centrală responsabilă cu elaborarea, reglementarea şi implementarea politicilor agricole comunitare şi naţionale şi cu dezvoltarea, pe baze moderne, a domeniilor sale de activitate.
 Agricultura şi producţia alimentară, dezvoltarea rurală, pescuitul şi acvacultura, silvicultura, îmbunătăţirile funciare, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor, cercetarea ştiinţifică de specialitate şi fitosanitar, reprezintă domeniile de activitate ale MADR.
 Activitatea ministerului vizează, de asemenea, asigurarea securităţii alimentare prin creşterea producţiei agricole, absorbţia fondurilor comunitare destinate finanţării domeniilor specifice, stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în exploataţii agricole moderne cu caracter comercial, susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale.
  În structura ministerului, în coordonarea directă a ministrului, funcţionează Autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit şi a Organismul Coordonator al agenţiilor de plăţi pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit, care acordă şi/sau retrage acreditarea de funcţionare a acestora.
 În  subordinea MADR funcţionează Societatea Naţională a Produselor Agricole SA, Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, Societatea Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare şi  Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, iar în coordonarea ministerului se află Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Autoritatea Hipică Naţională, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri funciare - I.N.C.D.I.F. „ISPIF” Bucureşti.
 Potrivit hotărârii, în structura MADR sunt trei secretari de stat şi un subsecretar de stat, care exercită atribuţiile delegate de ministru şi un număr maxim de 605 de posturi, exclusiv demnitarii.
   Actul normativ adoptat în şedinţa de astăzi abrogă HG nr. 385/2007, care reglementa organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)


Multiculturalismul şi promovarea creaţiei culturale contemporane vor constitui repere esenţiale ale politicilor de profil în perioada 2009-2012, se precizează într-o Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniul Naţional

Multiculturalismul şi promovarea creaţiei culturale contemporane vor constitui repere esenţiale ale politicilor de profil în perioada 2009-2012, se precizează într-o Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniul Naţional, adoptată în şedinţa de astăzi a Guvernului.
 Actul normativ creează cadrul legislativ pentru reorganizarea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniul Naţional, în acord cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2009-2012, în domeniul culturii. De asemenea, Hotărârea de Guvern stabileşte obiectivele generale şi atribuţiile principale şi specifice pe care le are Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.
Noile reglementări urmăresc, totodată, crearea premiselor şi a cadrului instituţional necesar corelării Strategiei de dezvoltare durabilă 2030, respectiv armonizarea şi actualizarea strategiilor sectoriale de profil cuprinse în Planul naţional de dezvoltare 2007-2013 în privinţa patrimoniului cultural, culturii şi cultelor şi a celui pentru elaborarea secţiunilor specifice ale Planului naţional de dezvoltare 2014-2020.
Informaţii de background:
 Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 221 din 23 decembrie 2008, se înfiinţează Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prin reorganizarea Ministerului Culturii şi Cultelor.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)

Guvernul a aprobat o hotărâre privind stabilirea modelelor proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării la alegerile locale parţiale din perioada 2009-2012

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o hotărâre privind stabilirea modelelor proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării la alegerile locale parţiale din perioada 2009-2012.
Astfel, potrivit actului normativ, se vor folosi aceleaşi modele de procese-verbale utilizate în cadrul alegerilor locale din 2008. Este vorba despre modelele stabilite prin HG nr.272/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care vor fi adaptate în mod corespunzător în ceea ce priveşte data desfăşurării scrutinului.
De asemenea, Guvernul a adoptat un set de Hotărâri pentru organizarea alegerilor locale parţiale. Astfel, actele normative prevăd stabilirea modelului ştampilelor care se folosesc la alegerile locale parţiale, modelul buletinelor de vot care sunt folosite la alegerile locale parţiale, modelul timbrului autocolant, a condiţiilor de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile locale parţiale.
Programul calendaristic pentru realizarea activităţilor necesare organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale parţiale se aprobă de către Autoritatea Electorală Permanentă şi se comunică prefecţilor din judeţele unde se organizează alegeri locale parţiale în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii acestora.
Cheltuielile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale se suportă din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti, după caz.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)


Guvernul a suplimentat cu 85 de milioane de lei suma destinată acordării ajutorului de minimis pentru producătorii agricoli care au înfiinţat culturi de toamnă în 2008 şi s-au încadrat în prevederile legale

Guvernul a suplimentat cu 85 de milioane de lei suma destinată acordării ajutorului de minimis pentru producătorii agricoli care au înfiinţat culturi de toamnă în 2008 şi s-au încadrat în prevederile legale, stabileşte o hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi.
Resursele financiare necesare punerii în aplicare a deciziei de astăzi a Guvernului vor fi asigurate de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) pe anii 2008 şi 2009.
De prevederile actului normativ vor beneficia aproximativ 300.000 de fermieri, care vor primi un sprijin financiar de 200 lei/hectar pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului trecut.
Informaţii de background:
Măsura a fost necesară ca urmare a faptului că HG nr. 1153/2008 stabilea valoarea resurselor financiare alocate ajutorului de minimis în 2008 la 235.715,0 mii lei, însă acelaşi act normativ preciza, la alin (1) că „se acordă sprijin financiar de 200 lei/ha pentru o suprafaţă pe care se înfiinţează culturi de toamnă de minimum 1 ha, până la maximum 120 ha inclusiv, pe exploataţie”. Astfel, suma ajutorului de minimis, calculată la 200 lei/ha, era suficientă pentru o suprafaţă de totală de 1178,6 mii ha, în condiţiile în care, în toamna anului 2008, s-au înfiinţat astfel de culturi pe o suprafaţă de circa 2850,0 mii ha, după cum reiese din datele operative ale MAPDR.
Ajutorul de minimis în sectorul producţiei agricole se acordă de către statele membre ale Uniunii Europene în baza „Regulamentului (CE) nr. 1.535/2007 privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producţiei de produse agricole”.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)

Executivul discută, în primă lectură, proiectul de buget
Membrii Cabinetului vor discuta, în primă lectură, în şedinţa de astăzi a Guvernului, proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.
„Agenda şedinţei este cea anunţată de ieri. Vă propun să începem discuţiile exact în ordinea punctelor din agenda reuniunii”, a afirmat primul-ministru Emil Boc la începutul şedinţei de Guvern.
Primele puncte ale Agendei sunt dezbateri legate de proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe acest an.
Între proiectele de acte normative care se regăsesc pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi sunt:
· Proiectul de Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,
· Proiectul de Hotărâre pentru modificarea HG nr. 1718/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii,
· Proiectul de Hotărâre privind stabilirea modelelor proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării la alegerile locale din perioada 2009-2012.
(Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 16.01.2009)

GUVERN

Ministerul Administratiei si Internelor
Vizita de pre-evaluare în domeniul protecţiei datelor personale
 Ministerul Administraţiei si Internelor continuă demersurile de pregătire în perspectiva vizitei de evaluare Schengen în domeniul protecţiei datelor personale, care va avea loc în luna aprilie 2009.
 In acest sens, Departamentul Schengen din cadrul M.A.I. a organizat în perioada 15-16 ianuarie 2009 o vizită de pre-evaluare în domeniul protecţiei datelor personale, realizata de doi experţi străini în domeniu din Slovenia şi Germania.  Acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Oficiul European de Asistenţă Tehnică al Comisiei Europene - TAIEX şi cu sprijinul unor reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, M.A.I., M.A.E. şi M.J.L.C.
 Aceasta pre-evaluare a vizat aspecte teoretice şi practice privind prelucrarea datelor cu caracter personal la nivelul autorităţilor române cu atribuţii în aplicarea legii.
Informaţii de background
 România şi-a propus ca obiectiv aderarea la spaţiul Schengen în martie 2011. Acest deziderat presupune îndeplinirea standardelor Schengen în 5 domenii care vor fi supuse procesului de evaluare Schengen: cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, vize, frontiere şi SIS.
(Comunicat de presa MAI, 16  ianuarie  2009)

Videoconferinţa cu prefectii
 Ministrul interimar al administraţiei şi internelor, Dan Nica, s-a adresat prefecţilor, vineri, 16 ianuarie 2009, în cadrul unei videoconferinţe având ca teme alimentarea centralizată cu energie termică, aplicarea legilor fondului funciar, organizarea alegerilor locale parţiale care urmează să aibă loc la data de 15 februarie a.c. precum şi aspecte legate de ordine şi siguranţă publică.
 Referindu-se la aprovizionarea cu combustibili, ministrul Dan Nica a precizat că Guvernul va acorda în continuare sprijin pentru menţinerea unui nivel suportabil al facturilor la energia termică livrată populaţiei.
 Ministrul a atras atenţia autorităţilor locale asupra faptului că operatorii pe care îi au în subordine trebuie să-şi respecte cotele de gaze naturale alocate, în vederea protejării funcţionării sistemului naţional de gaze, prin menţinerea echilibrului între cantităţile de gaze consumate şi cele extrase.
 Referindu-se la datoriile înregistrate de către furnizorii de combustibili, oficialul guvernamental a precizat că, prin Ordinul Ministrului administraţiei şi internelor a fost alocată suma de 138 milioane lei, pentru compensarea creşterilor neprevizionate ale preţurilor combustibililor în ianuarie 2009.
 „Totodată, s-a solicitat Ministerului Finanţelor Publice deschiderea finanţării, urmând ca în zilele imediat următoare banii să ajungă la primării“, a adăugat ministrul Dan Nica.
 Referitor la nivelul facturilor la energia termică livrată populaţiei în perioada noiembrie – decembrie 2008, ministrul interimar al administraţiei şi internelor a comunicat prefecţilor că s-a dispus efectuarea de către A.N.R.S.C. a unui control la R.A.D.E.T. Bucureşti.
 În cadrul videoconferinţei, au fost abordate şi aspecte legate de aplicarea legilor fondului funciar. În acest sens, ministrul a subliniat faptul că, de la începutul aplicării legilor fondului funciar şi până la sfârşitul anului trecut, au fost retrocedate 12.552.607 ha, pentru care au fost emise un număr de 5.167.838  titluri de proprietate, ceea ce reprezintă 95% din numărul total al cererilor validate.  
 Ministrul Dan Nica a atras atenţia preşedinţilor comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor că au responsabilitatea de a solicita insistent cetăţenilor să completeze documentaţiile aferente cererilor depuse.
Totodată, a apreciat că prefecţii trebuie să acorde mai multă atenţie activităţii comisiilor locale unde se constată întârzieri în procesul de validare a cererilor, punându-se la dispoziţia acestora specialişti care să acorde consultanţa necesară.
 Pe ordinea de zi a videoconferinţei s-au aflat şi măsurile care au fost luate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale în nouă localităţi din judeţele Alba, Bihor, Hunedoara, Cluj, Olt şi Timiş.
 Pe de altă parte, ministrul a subliniat importanţa măsurilor de ordine şi siguranţă publică, cerând Poliţiei şi Jandarmeriei Române să identifice, în regim de urgenţă, instituţiile de învăţământ cu probleme în planul ordinii publice şi siguranţei elevilor.
 „Concomitent să fie susţinută o campanie de prevenire a infracţionalităţii, dar şi a evenimentelor rutiere în zona şcolilor, mai ales în intervalele orare de venire şi plecare de la cursuri“, a precizat demnitarul.
 Ministrul a mai cerut să fie dinamizate activităţile şi suplimentate efectivele de poliţie rutieră la sfârşitul săptămânii, în special pe traseele spre principalele zone de agrement.
 În încheierea videoconferinţei, domnul Dan Nica a solicitat autorităţilor din Iaşi şi Focşani să ia măsurile necesare desfăşurării în bune condiţii a manifestărilor dedicate sărbătoririi Unirii Principatelor Române.   
(Comunicat de presa MAI, 16  ianuarie  2009)
Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale
Domnul Ilie Sârbu, Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se află în zilele de 19 şi 20 ianuarie 2009 la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Miniştrilor Agricultură şi Pescuit
 Domnul Ilie Sârbu, Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se află în zilele de 19 şi 20 ianuarie 2009 la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Consiliului Miniştrilor Agricultură şi Pescuit.
 Sesiunea Consiliului de Miniştri va fi deschisă luni, 19 ianuarie, sub preşedinţia domnului Petr GANDALOVIČ, Ministrul Agriculturii din Republica Cehă.
(Comunicat de presa MAPDR, 19  ianuarie  2009)

Guvernul a suplimentat cu 85 de milioane de lei suma destinată acordării ajutorului de minimis pentru producătorii agricoli care au înfiinţat culturi de toamnă în 2008 şi s-au încadrat în prevederile legale
 Guvernul a suplimentat cu 85 de milioane de lei suma destinată acordării ajutorului de minimis pentru producătorii agricoli care au înfiinţat culturi de toamnă în 2008 şi s-au încadrat în prevederile legale, s-a stabilit printr-o hotărâre adoptată în şedinţa din 16 ianuarie 2009.
 Măsura a fost necesară ca urmare a faptului că HG nr. 1153/2008 stabilea valoarea resurselor financiare alocate ajutorului de minimis în 2008 la 235.715,0 mii lei, însă acelaşi act normativ preciza, la alin (1) că „se acordă sprijin financiar de 200 lei/ha pentru o suprafaţă pe care se înfiinţează culturi de toamnă de minimum 1 ha, până la maximum 120 ha inclusiv, pe exploataţie”.
 Astfel, suma ajutorului de minimis, calculată la 200 lei/ha, era suficientă pentru o suprafaţă de totală de 1178,6 mii ha, în condiţiile în care, în toamna anului 2008, s-au înfiinţat astfel de culturi pe o suprafaţă de circa 2850,0 mii ha, conform datelor operative ale MAPDR.
 Resursele financiare necesare punerii în aplicare a hotărârii Guvernului vor fi asigurate de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MA

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii