Profesorul Alexandru Avram a murit. Dispariția sa lasă un imens gol în lumea academică internațională

• Alexandru Avram, cunoscut arheolog și profesor, s-a stins

Cunoscutul profesor, epigrafist și arheolog Alexandru Avram a decedat în noaptea de 4 spre 5 august, după cum anunță apropiații săi. El s-a născut la 16 septembrie 1956, în Tulcea, având cetățenie dublă română și franceză, cea din urmă începând cu 2011. Alexandru Avram este cel care el a spus că Adrian Rădulescu a fost un ctitor, si de la el cotidianul ZIUA de Constanța a decis să numească filmul „Adrian V. Rădulescu – Ctitorul”.


Redăm mai jos, o secvență scurtă din filmul „Adrian V. Rădulesc - Ctitoriul”, unde Alexandru Avram a vorbit despre comoara pe care ne-a lăsat-o Adrian Rădulescu tuturor. Nouă, Alexandru Avram, pe lângă toate realizările sale profesionale, ne-a lăsat și inspirația prin care am ales numele filmului.


 
Studii universitare:

Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1976-1980), şef de promoţie; licenţa în 1980.
Titluri ştiinţifice: doctor în istorie (Bucureşti, iunie 1992); titlul tezei: Ştampilele amforice thasiene de la Histria; conducător ştiinţific: Petre Alexandrescu.

Funcţii:
 a) profesor de istoria Greciei antice la Universitatea din Le Mans;
 b) cercetător ştiinţific I la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al Academiei Române (jumătate de normă);
 c) membru al Şcolii doctorale Le Mans–Angers (conducător a 7 teze de doctorat deja susţinute + 1 teză în curs; garant al unei habiliări);
 d) membru al Şcolii doctorale a Universităţii din Bucureşti (conducător a 10 teze de doctorat deja susţinute + 8 teze în curs);
 
Domenii de cercetare: istoria, epigrafia şi arheologia coloniilor greceşti din Marea Neagră; epigrafia şi arheologia Asiei Mici; epigrafia frigiană; ştampile amforice greceşti; tratatele între Roma şi comunităţile elenistice.
 
Parcurs profesional:

a) septembrie 1980 – noiembrie 1983: profesor de istorie la Liceul German din Bucureşti (cu predare în limba germană);
 b) noiembrie 1983 – august 2002: asistent de cercetare (1983), cercetător (1990), cercetător principal III (1992), cercetător principal II (1996), cercetător principal (ştiinţific) I (1999) la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al Academiei Române din Bucureşti;
 c) octombrie 1997 – iulie 2001: conferenţiar asociat (1997) şi profesor asociat (1998) la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti;
d) octombrie 2001 – august 2002: profesor de istorie şi epigrafie greacă la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti;
e) de la 1 septembrie 2002: profesor de istorie greacă la Facultatea de Litere a Universităţii din Le Mans (calificare de profesor universitar în Franţa obţinută de la Conseil National des Universités în februarie 2002; post ocupat apoi prin concurs);
 f) de la 1 septembrie 2006: cercetător ştiinţific I la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» al Academiei Române (jumătate de normă).
 
Burse şi stagii de documentare:
a) Şcoala Franceză de la Atena (octombrie 1992 – iulie 1993);
b) Universitatea din Fribourg (mai–iunie şi noiembrie 1995);
c) Marea Britanie (Oxford, Cambridge, Leeds, Londra; octombrie 1998);
d) Şcoala Americană de la Atena (Mellon Fellow, aprilie – iulie 2000);
e) Universitatea din Halle (activitate de cercetare şi învăţămînt, noiembrie 2001);
f) Oxford (colaborare la Lexicon of Greek Personal Names, iulie 2002); g) München, Kommission für Alte Geschichte und Epigraphik (mai 2003, februarie şi noiembrie 2004).
 

„Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța deplâng plecarea prea timpurie dintre noi a profesorului, epigrafistului, arheologului Alexandru Avram. Neobosit cercetător al antichității grecești și moștenirii sale pe tărâmul vest-pontic, puternic legat de instituția constănțeană prin numeroase și constante colaborări științifice, dar și prin sentimente de prietenie și prețuire, profesorul Alexandru Avram s-a stins în ziua de 4 august 2021, la Histria, cetate de suflet și cel mai de seamă loc în inima și viața sa profesională. Dispariția sa prematură lasă un imens gol în lumea academică națională și internațională, precum și în rândul colegilor care l-au iubit și apreciat și care îi aduc astfel un ultim omagiu”, a transmis conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

 

„Dragi prieteni, noaptea ne-a adus o veste teribilă care îndoliază lumea arheologilor și antichizanților. A plecat dintre noi profesorul Alexandru Avram, distins epigrafist, istoric, arheolog, profesor (1997-2001) și apoi conducător de doctorate la Universitatea din București, profesor la Universitatea din Le Mans (2002-2020), membru al Institutului de Arheologie V. Pârvan și responsabil științific al șantierului arheologic Histria. Nimeni nu ne-a vorbit mai inspirat despre lumea coloniilor grecești, niciunul dintre cei care i-au urmat cursurile sau i-au primit îndrumările nu-l va uita. Dumnezeu să îl odihnească”, au transmis colegii de la Departamentul de Istorie antică, Arheologie, Istoria Artei, din cadrul Universității București.

 
În 2018, a văzut lumina din afara tipografiei, un volum referitor la istoria Tomisului în perioada greco-romană. Este vorba de corpus-ul de inscripții descoperite la Tomis și în teritoriul orașului antic. Cartea, apărută în limba franceză, sub egida a două prestigioase instituții - Editura Academiei  Române București și Diffusion de Boccard, Paris -, poartă semnatura lui Alexandru Avram (Universitatea din Le Mans, Franța), Maria Bărbulescu (Universitatea „Ovidius" Constanța) și Livia Buzoianu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța). Intitulată „Inscriptions grecques et latines de Scythie Mineure“, vol.VI.2, „Tomis et son territoire / Inscripții grecești și latine din Scythia Minor“, vol.VI.2, „Tomis și teritoriul său“, cartea reunește un număr de 746 de piese inscripționate - decrete oficiale, monumente onorifice, dedicații, pietre funerare, stâlpi miliari, etc. Sunt publicate de asemenea inscripții de pe vase ceramice și de sticlă, de pe obiecte de podoabă sau de pe piese metalice de plumb, dar și din argint sau aur.