Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:38 17 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

PONTICA 53, lansată la Muzeul Cetății Histria. Darul lăsat de regretatul Alexandru Avram

ro

11 Sep, 2021 00:00 2052 Marime text
  • Ieri, la Muzeul Cetății Histria, a avut loc lansarea volumelor: PONTICA 53 (2020); Pierre Dupont, Ancient Lamps From Berezan. The Hermitage Collection, Supplementum VII, PONTICA 53 (2020) și Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu, Tomis. Comentariu istoric și arheologic, Constanța, 2012 (reeditare 2021).
  • Este dedicat volumul Pontica 53 lui Alexandru Barnea, lui Emilian Popescu și lui Mihail Zahariade, care au trecut la cele veșnice
  • Alexandru Avram, și el decedat, a adus un aport important și a fost elogiat de către Livia Buzoianu
 
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat vineri, 10 septembrie 2021, ora 12.00, la Muzeul Cetății Histria, lansarea volumelor: PONTICA 53 (2020); Pierre Dupont, Ancient Lamps From Berezan. The Hermitage Collection, Supplementum VII, PONTICA 53 (2020) și Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu, Tomis. Comentariu istoric și arheologic, Constanța, 2012 (reeditare 2021).
                        
Numărul 53 al revistei de specialitate Pontica, publicată anual de muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, este dedicat memoriei specialiștilor plecați dintre noi în anul 2020: Alexandru Barnea, responsabil științific al șantierului dobrogean de la Adamclisi (Tropaeum Traiani), cercetător reputat în domeniul arheologiei, istoriei și epigrafiei romano-bizantine, Emilian Popescu, remarcabil epigrafist, autor al două importante corpora de inscripții greco-latine (IGLR - Inscripțiile grecești si latine din secolele IV - XIII descoperite în România, și ISM IV – Inscriptiones Scythiae Minoris. IV. Tropaeum Durostorum-Axiopolis) și al unui mare număr de valoroase articole de specialitate, unele dintre ele publicate în paginile revistei constănțene, reper de bază al istoriografiei privitoare la creștinismul vestpontic și Mihail Zahariade, responsabil științific al șantierului de la Murighiol (Halmyris), cercetător al antichității târzii la Dunărea de Jos.


 
Volumul întrunește un număr de 30 de articole grupate în mai multe categorii tematice: Historica (studii referitoare la istoria creștină a spațiului danubiano-pontic), Archaeologica (secțiune cuprinzătoare, în care sunt tratate aspecte arheologice ale spațiului dobrogean sau care au interferat într-o anumită măsură cu acesta în preistorie, perioada greacă, cea romană, bizantină sau medievală timpurie), Epigraphica (publicarea de noi inscripții și reinterpretarea, reintegrarea în context a unora deja cunoscute), Nomismata (analiza unor aspecte legate de circulația monetară), Recensiones (recenzii ale unor volume de specialitate publicate recent) și In memoriam, capitol dedicat memoriei cercetătorilor dispăruți în anul 2020.
 
Numărul 53 a fost tipărit în condiții grafice de calitate, întrun tiraj de 250 de exemplare, el urmând să fie disponibil și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date din care aceasta face parte. Revista Pontica 53 se bucură și de un număr suplimentar, un volum de autor semnat de cercetătorul francez Pierre Dupont (ArAr Lab, Maison de l'Orient, Lyon), cu colaborarea lui Sergei Solovyov (Muzeul de Stat Ermitaj, Sankt Petersburg), care cuprinde o analiză minuțioasă a unei categorii ceramice de multe ori neglijată – opaițele ceramice cu forme deschise.
 
Lotul analizat face parte din colecția muzeului Ermitaj și cuprinde o serie piese descoperite la Berezan, unde s-a dezvoltat în antichitate una dintre cele mai timpurii colonii grecești din nordul Mării Negre. Al treilea volum supus atenției în cadrul evenimentului este o reeditare a unei aparții de acum 9 ani, Tomis. Comentariu istoric și arheologic, semnat de cercetătoarele Livia Buzoianu și Maria Bărbulescu. Evoluția orașului Tomis, Constanța de astăzi, în antichitate, este redată într-un mod concis și documentat într-o ediție bilingvă română-engleză, deosebit de bine primită de publicul interesat în momentul primei publicări. Manifestarea se va desfășura la Muzeul Cetății Histria, în cadru restrâns, în acord cu normele legale impuse de situația pandemică.


            
Evenimentul a fost marcat, în centrul muzeului de la Histria, unde au luat parte oameni de cultură din Constanța. Alexandru Avram a fost elogiat în cadrul evenimentului, fiind una dintre cele mai importante și marcante figure din arheologia contemporană.

 
Livia Buzoianu: „Mă bucur de prezența dumneavoastră, dar în același timp regret faptul că este ocazionată de o mare pierdere pentru noi, în arheologie, în epigrafie, ce înseamnă științe ale istoriei. Este vorba de Alexandru Avram, ce altfel și-a legat numele și profesia de Histria. L-am cunoscut ca student pe șantierul de la Histria, în zona sacră, unde săpa în echipa domnului Petre Alexandrescu, alături de Costel Chiriac și Octavian Bounegru.
 
Activitatea lui Alexandru Avram s-a diversificat. Dovadă sunt numeroasele articole pe care le-a semnat în țară și străinătate, cât și contribuțiile biografice. Pentru aceasta noi, tomitanii, să fim fericiți că suntem primii care alături de Avram am reușit să scoatem aceste inscripții. Timpul nu a mai avut răbdare. Timpul nu l-a iertat. Nu putem decât să regretăm dispariția lui", a spus Buzoianu cu referire la moartea lui Alexandru Avram.


 
Profesorul Alexandru Avram a murit. Dispariția sa lasă un imens gol în lumea academică internațională
 
Alexandru Barnea, Emilian Popescu și Mihail Zahariade sunt cele trei personalități cărora le-a fost dedicate volumul cel mai recent din Revista Pontica. „Le păstrăm memoria. Ne bucurăm de ce ne-au lăsat și ajungem la concluzia că realizările tuturor le încununează viața și trecerea dincolo", a transmis Buzoianu.
 
Pierre Dupont nu a putut fi prezent așa că a trimis prin poștă electronică un mesaj. El a lucrat la redactarea suplimentului Revistei Pontica.


 
 
„Revenind la Pontica 53 și vedem că este dedicat altor trei dispăruți dintre noi. Este vorba de Alexandru Barnea, Emilian Popescu și Mihail Zahariade. Trei nume de rezonanță în istoriografia și arheologia românească, de care Dobrogea este legată și din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere al colaborării, prieteniei și înțelegerii dintre colectivul Muzeului din Constanța și colectivul Muzeului din Tulcea au știut să le lege cu marile instituții arheologice din țară, și universități. Numele lui Alexandru Barnea este legat de cetatea de la Trophaeum Traian, este legat de săptăuri multiple, iar ceea ce a reușit în ultima perioadă era implicarea învățământului în cercetarea arheologică din România, el pregătind la Universitatea din București arheologi. Despre academicianul Emilian Popescu se cunosc contribuțiile domniei sale în ceea ce privește inscripțiile creștine din Dobrogea și multele contribuții pe care le-a avut în ceea ce privește creștinismul. Mihail Zahariade își leagă și el numele de săpăturile de la Murighiol, din nordul Dobrogei, de cetatea de la Murighiol și de valorificarea științifică atât a descoperirilor arheologice, cât și creștine. Volumul pe care îl avem în față are și o altă noutate – o lărgire a comitetului științific. Este o lărgire, prin faptul că au fost introduse nume noi de rezonanță în cercetarea științifică internațională și încă o dată îi suntem datori lui Alexandru Avram pentru că această lărgire și aceste contacte pe care le-am stabilit în timp i se datorează lui Alexandru Avram”, a spus Livia Buzoianu.


 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
LIVE TEXT
Lansare de volume la Cetatea Histria. Revista Pontica a ajuns la numărul 53

Ti-a placut articolul?

Comentarii