Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:59 18 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Școala coregrafică românească și geniul creator al lui Oleg Danovski

ro

09 Feb, 2021 00:00 1855 Marime text

Născut pe 9 februarie 1917, în Vosnesensk, Ucraina, cel ce avea să devină peste ani „Sfinxul Slav” - ilustru balerin, coregraf și regizor familiarizat cu toate marile scene ale lumii – a marcat definitiv școala românească de dans, fiind fondatorul primului teatru de balet din țară.
 


Iar acest teatru s-a întâmplat (sau nu!) să se nască la Constanța, acolo unde luase primele lecții de dans cu mama sa, maestra de balet Malvina Danovski, la Teatrul Tranulius, cu Compania Pasărea albastră condusă de Ivan Dubrovin.
 
Oleg Danovski rămâne o legendă, un geniu creator care a îmbogățit patrimoniul cultural al orașului de la malul mării, iar numele său, împrumutat unei prestigioase instituții de cultură constănțene, va dăinui atâta vreme cât va exista arta dansului.
 
Plecat de-acasă încă de la 14 ani, Oleg Danovski se angaja ca balerin, la Teatrul Cărăbuș din București, apoi la Compania de revistă Alhambra, unde devenea prim dansator și ulterior maestru de balet. În 1943, era angajat de Opera Română, unde a urma să fie și director artistic al baletului, montând spectacole memorabile.
 
După o activitate remarcabilă ca balerin și coregraf în capitală, unde înființează, în 1949, Academia de Balet, Oleg Danovski poposește în Constanța, în anul 1978, unde directorul de atunci al Teatrului de revistă Fantasio, Aurel Manolache, îi propune o colaborare. Astfel se înființează „Ansamblul de balet clasic și contemporan” - constituit inițial din tineri absolvenți ai liceelor de coregrafie din București și Cluj – care avea să se transforme, în 1990, în Teatrul de Balet Oleg Danovski (TBOD) – o instituție desființată în 1996, odată cu nefericita „reorganizare prin absorbție” a instituțiilor de spectacol constănțene.
 
În orice caz, Ansamblul alcătuit de maestru în cadrul Teatrului Fantasio a fost prima filă din istoria bogată a baletului modern, născut la Constanța. Primul spectacol montat, „Chopiniana”, a fost urmat de succese răsunătoare cu „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită”, „Spărgătorul de nuci”, „Cenușăreasa”, „Giselle” sau „Rapsodia de Enescu”. Renumele balerinilor români a depășit rapid granițele țării, iar turneul anual în Germania al Teatrului de Balet din Constanța a ajuns o tradiție care continuă și astăzi.
 
Ultimul spectacol al maestrului, creat cu puțin înainte de dispariție, în 1996, a fost „Crăiasa zăpezilor”, pe care Oleg Danovski l-a montat în doar două săptămâni, presimțindu-și sfârșitul aproape.
 
În 2012, scriitoarea Doina Jela a publicat monografia Oleg Danovski – omul, artistul, legenda, o carte-document care realizează portretul complex al coregrafului și omului Oleg Danovski, cel care a vegheat baletul Operei Române vreme de aproape 40 de ani (1941-1977), a înființat aproape din nimic la Constanța unul dintre cele mai performante ansambluri de balet din Europa (1978-1996), și s-a impus pe scenele marilor teatre ale lumii, stând cu demnitate alături de adevărați monştri sacri ai dansului.
 
Iată o parte din distincțiile care i-au onorat creațiile de excepție: Premiul B. Bartok, pentru spectacolul „Mandarinul miraculos”, pus în scenă la Opera din Klagenfurt, Austria; Premiul ATM, 1986, pentru întreaga activitate de creaţie artistică desfăşurată în domeniul artei coregrafice şi valoroasa contribuţie la afirmarea baletului românesc contemporan; Artist emerit; Ordinul Muncii; Meritul Cultural; Cetăţean de onoare al municipiului Constanţa; Premiul Academiei Române - Aristizza Romanescu - pe anul 1997, acordat post- mortem, pentru libretul şi coregrafia spectacolului Şeherezada de Rimski-Korsakov.
 
În volumul lui Jean Badea Dicţionar. Lumea artistică a Constanţei. Teatrul de balet Oleg Danovski”, (publicat în 2001, din iniţiativa directorului de atunci al TBOD, dr. Ana Maria Munteanu) regăsim mai multe pagini dedicate celui care și-a legat numele de devenirea şcolii coregrafice româneşti, cu fragmente de comentarii și cronici apărute în presa vremii: 

„... cunoscut în întreaga lume drept un rege al dansului, maestrul (pe rând balerin, scenograf, coregraf, director de balet, creator de şcoală) a făcut semnul magic după care publicul a putut revedea fragmente din celebre montări care au entuziasmat de-a lungul anilor sute de mii de spectatori.”
„În istoria dansului românesc al acestui secol, este a doua personalitate artistică după Floria Capsali, care se impune nu numai în calitate de creator, dar şi de liant şi ferment cultural, de creator de şcoală şi de instituţii de cultură coregrafică.”

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

 „Adversarii l-au acuzat că n-are diplomă de studii. Nu este singurul. Există unul dintre cei mai mari violonişti şi dirijori ai lumii şi cele mai prestigioase academii muzicale se luptă să-l aibă printre cadrele didactice. El se numeşte Yehudi Menuhin. Şi n-are nici o diplomă de absolvire. Enescu nu i-a eliberat nici o diplomă.”
„Ca maestru coregraf, a devenit celebru în lumea întreagă prin montările sale cotate numai în superlative. În ţara sa a vorbit întrega viaţă limba universală a marilor artişti generoşi, mereu căutători de nou, de „mai frumos" şi de „mai bine" , cu inima deschisă tinerilor plini de talent, pentru care cuvântul călăuzitor în soluţiile Maestrului sunt tot atâtea şanse de a accede, în final, la culme.”


Sursa foto: icr.ro 


Citește și:

Eveniment la Constanţa Povestea omului, artistului și legendei Oleg Danovski, spusă de fiul său
 
Comentarii








Cele mai recente postari