Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:15 11 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Prima întâlnire dintre Mircea Eliade și scriitorul dobrogean Pericle Martinescu

ro

13 Mar, 2021 00:00 1551 Marime text
  • „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu


Născut pe 13 martie 1907, Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor român la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor, autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1.200 de articole și recenzii cu o tematică variată.
Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990).


În volumul „Umbre pe pânza vremii”, scriitorul dobrogean Pericle Martinescu rememorează, într-o convorbire cu Mircea Handoca, prima întâlnire cu Mircea Eliade. Pericle Martinescu este menționat de Eliade între scriitorii din perioada interbelică ale căror nume i-au rămas fixate în memorie.


„Nu-mi amintesc cu exactitate în ce împrejurare l-am cunoscut personal, dar ştiu că din momentul cînd am devenit eu însumi bucureştean, mă simţeam tot mai aproape de el, ca şi cum o undă magnetică m-ar fi atras mereu, fie ca cititor al său, fie ca auditor la conferinţele pe care le ţinea destul de des în săli publice, fie ca urmare a contactului cu unii oameni ce se bucurau de faptul de a trăi în anturajul lui. Între mine şi el diferenţa de vîrstă nu era prea mare (numai patru ani), în schimb diferenţa de
poziţie socială, pe plan literar vreau să spun, era enormă. In timp ce eu abia îmi făceam intrarea în literatură, ca obscur debutant, el se afla În culmea gloriei şi recolta cele mai mari succese În arena literară. Nu puteam îndrăzni să am pretenţia de a-i face prea repede cunoştinţă, deşi aceasta era una din dorinţele mele fierbinţi. Eliade trăia într-un cerc oarecum închis, nu frecventa cafeneaua (decît foarte rar la Corso, preferată de elite, niciodată la Capşa), şi nu aborda boema literară din oraş, pe care o contactau, totuşi, sporadic, mulţi dintre cei din grupul
lui spiritual. Era văzut rareori pe stradă, drumurile lui se reduceau în genere la cursele dintre oasă şi redacţiile unde îl mînau treburile scriitoriceşti şi unde întîrzia puţin timp, fiind totdeauna grăbit să se întoarcă la uneltele sale de lucru. Speranţa de a-l întîlni cumva pe aceste terenuri îmi era aşadar aproape interzisă.
Totuşi, cred că i-am fost prezentat pentru prima dată în redacția revistei Vremea, unde ajunsesem să fiu şi eu acceptat printre colaboratorii permanenţi.
Acolo veneau cu regularitate, în fiecare luni seara, toţi colaboratorii Vremii, pentru a aduce materialele ce intrau în componenţa numărului următor al revistei şi ei foloseau acest prilej ca să ia un contact mai strîns unii cu alţii. Erau ceea ce se numise „Întîlnirile de la Vremea", în cadrul cărora numeroşi scriitori, publicişti, artişti, cronicari aveau prilejul să
se cunoască, să se revadă si să facă diverse schimburi de opinii asupra evenimen'telor curente, culturale, sociale, politice, artistice, de pe toate meridianele lumii.
Era o efervescenţă de idei, dezbătute la un înalt nivel intelectual, într-o atmosferă de confoaternitate cordială, cum rar se întîlnea - sau poate că nicăieri nuse mai Întîlnea una la fel - în altă parte. Mircea Eliade se afla totdeauna În centrul' acelor discuţii, exprimîndu-şi părerile cu siguranţă şi naturaleţe sau ascultîndu-i cu luare-aminte pe alţii, curios să fie informat despre orice fenomen de pe întinsul globului sau chiar şi din imediata lui apropiere. Aşezat pe colțul unui birou, într-o atitudine degajată, În timp ce toată lumea stătea În picioare prin restul camerei, cu nelipsita ţigară între degete, ducîndu-şi deseori mîna la frunte spre a-şi potrivi ochelarii cu multe dioptrii, ce făceau oarecum parte din fiinţa lui plină de mobilitate, susţinea cu înflăcărare conversaţii amicale, într-o gesticulaţie marcată de o uşoară nervozitate, ce punota verva lui excitantă, În timp ce partenerii se simţeau încîntaţi că se găsesc În preajma lui. Era,
într-adevăr, o ocazie rară, cînd Eliade apărea şi se complăcea să rămînă mai mult timp între confraţii sa.i, evadînd pentru cîteva clipe de la masa de lucru sau de studiu şi resimţind aceasta ca o relaxare, iar cei ce-l anturau căutau să profite cît mai mult de prezenţa lui fulgurantă În mijlocul lor. Eliade nu mai era atunci „monstrul sacru" adorat de un public idolatru, el devenea omul real, modest dar captivant, înzestrat cu o personalitate iradiantă, cu un temperament tumultuos, fără expansivităţi exagerate, lucid, -conştient de forţa şi valoarea lui, însă lipsit de vanitate, străin de orice cabotinism şi fără nici cel mai mic aer de morgă sau infatuare. Se declara în orice situaţie solidar cu cei mai slabi sau nedreptăţiţi şi nu-şi precupeţea nici timpul, nici prestigiul cînd era
vorba să sară În ajutorul cuiva. Devenise proverbială generozitatea lui, pornită dintr-un imbold dezinteresat de camaraderie literară, şi prin aceasta îşi cîştigase - şi mai multe simpatii în rîndul tinerilor scriitori ce se bucurau de sprijinul sau încurajarea sa”.


#citeşte mai departe în „Umbre pe pânza vremii“
#„Umbre pe pânza vremii“
#Autor Pericle Martinescu

Mai multe date despre România anilor 30-‘40 puteţi afla accesând lucrarea „Umbre pe pânza vremii“,  disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citește și:
#DobrogeaDigitală „Umbre pe pânza vremii”, de Pericle Martinescu: Sărbătorind doctoratul lui Mircea Eliade, în Târgul interbelic al Moşilor
 
Comentarii








Cele mai recente postari