Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:45 20 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Marina romană de la armistiţiu la tratatul de pace

ro

11 Sep, 2021 00:00 1702 Marime text
  • Autorul a realizat un studiu de calitate, care îmbină armonios analiza cu sinteza ori integrează natural istoria naţională în cea universală, iar aceasta cu referire la o problemă şi o perioadă complicate ale istoriei contemporane europene - declanşarea şi intensificarea „războiului rece” în urma conflagraţiei secolului din 1939-1945, iar, în conexiune, istoria Marinei Române.
Volumul constituie un rezumat al tezei de doctorat pe care căpitan-comandorul Marian Moşneagu, la vremea aceea director al Muzeului Marinei Române din Constanţa, a susţinut-o la Universitatea din Craiova, și reprezintă o deosebit de valoroasă contribuţie ştiinţifică în domeniu, fiind prima tratare unitară în istoriografia românească a acestei teme, corespunzător perioadei alese.
În Cuvântul înainte, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu consideră că autorul a abordat, în baza cercetării unei extrem de bogate literaturi de specialitate şi a unor studii intense în arhivele militare şi diplomatice naţionale, o problemă de cel mai mare interes, adeseori abordată de istorici, dar, de regulă, arareori aprofundată.

Meritul căpitan-comandorului dr. Marian Moşneagu este cu totul deosebit, întrucât, stăruind asupra unei probleme de mare semnificaţie, el realizează în fapt o sinteză înglobând toate aspectele fundamentale ale temei cercetate. Autorul a realizat un studiu de calitate, care îmbină armonios analiza cu sinteza ori integrează natural istoria naţională în cea universală, iar aceasta cu referire la o problemă şi o perioadă complicate ale istoriei contemporane europene - declanşarea şi intensificarea „războiului rece” în urma conflagraţiei secolului din 1939-1945, iar, în conexiune, istoria Marinei Române.
În primul capitol care poartă denumirea „Coordonatele dezvoltării marinei naționale moderne“ am văzut că sunt discutate fundamentele cadrului organizatoric şi legislativ privind evoluţia flotei naţionale în preajma celui de-al doilea război mondial și marina naţională - de la vocaţie la politică de stat, rolul şi competenţele Ligii Navale Române. 

Capitolul doi se numește „Marina romană de la armistiţiu la tratatul de pace (12 septembrie 1944 -10 februarie 1947)“ și prezintă contribuția Marinei Române la reușita actului de la 23 august 1944, clauzele navale ale Armistiţiului şi implicaţiile asupra dimensiunilor şi structurii flotei române, efectele nefaste ale cooperării militare sovieto-române - drama Marinei Române din toamna anului 1944, contribuţia Marinei Române la efortul militar şi economic al României în Campania din Vest - efectele Tratatului de Pace în domeniul naval, comisia Aliată de Control din România şi Marina Română (12 septembrie 1944-28 septembrie 1947).

„Încă din ziua de 19 august 1944, era de aşteptat un atac de mare amploare asupra frontului nostru din Moldova, combinat cu un atac peste Nistru la Sud de Tighina. Începând din ziua de 20 august 1944, forţele sovietice au atacat viguros între Iaşi-Valea Şiretului şi la Sud de Tighina, reuşind să pătrundă parţial în poziţiile de rezistenţă româneşti.
Activitatea aeriană şi navală sovietică din bazinul de nord-vest al Mării Negre a condus la concluzia că operaţiunile întrevăzute împotriva litoralului românesc intraseră în faza de pregătire. În zilele de 21, 22 şi 23 august, forţele sovietice au reuşit să dezvolte operaţiuni importante la Vest de Iaşi şi SV de Tighina, lărgind capetele de pod şi depăşind forţele româno-germane prin vârfuri blindate. în acelaşi timp, pe litoralul românesc forţele sovietice coordonau operaţiunile aero-navale în sudul Basarabiei, legate de progresiunea frontului la SV de Tighina şi era de întrevăzut ca asemenea operaţiuni să se întindă şi asupra gurilor Dunării.“

Descarcă volumul
„Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!

„Statul major al marinei (Eşalonul 1 Bucureşti)
În ziua de 24 august 1944, începând cu ora 9.30, capitala a fost continuu bombardată de către aviaţia germană şi - din cauza distrugerilor – legăturile telefonice şi telegrafice au fost întrerupte pe durate variabile. Cu toate acestea, St.M.M. a reuşit să rămână în legătură cu M.St.M. şi comandamentele din subordine, mai greu însă cu C.F.Fl., întrucât în urma ocupării Oficiului P.T.T.R. Galaţi de către trupe germane, legătura se asigura indirect prin C.F.N.M. Din informaţiile primite în ziua de 23 august 1944, St.M.M. cunoştea situaţia sub următoarele aspecte:
- toate comandamentele maritime şi fluviale cu unităţile în subordine s-au conformat ordinului St.M.M. şi, cu mici excepţii de durate foarte scurte, pentru câteva mici unităţi de uscat aflate în luptă încă din ziua de 23 august 1944, toate forţele M.R.R. au încetat ostilităţile şi orice act de agresiime împotriva forţelor sovietice;
- în Delta Dunării, germanii au iniţiat retragerea fără incidente; în schimb, forţele sovietice, continuând operaţiunile contra forţelor noastre, au scufundat cu aviaţia monitoarele „KOGĂLNICEANU”, „CATARGIU” şi vedeta fluvială nr. 2, aflate pe Braţul Chilia, iar vârfurile blindate au fost împinse dincolo de linia de demarcaţie, pe grindurile din Delta Dunării, până în faţa Tulcei şi spre Sulina;
- în zona Constanţa, germanii fiind surprinşi de declararea armistiţiului, au adoptat pentru moment o atitudine de expectativă armată, aşteptând probabil în zonă ordine superioare de luptă sau de retragere;
- deşi în sectoarele fluviale şi maritime forţele germane nu au fost agresive, în restul ţării şi în special în Capitală, atitudinea germanilor a lăsat să se întrevadă posibilitatea declarării războiului.
În ziua de 24 august, din lipsa ordinelor superioare, St.M.M. nu a fost în măsură să dea noi ordine, în afară de Ordinul M.St.M. de a lua măsuri de pază şi asigurare a transmisiunilor.“


Descarcă volumul
„Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!
 
Sursa foto: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu

Dacă, în urmă cu 122 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Coordonatele dezvoltării marinei naționale moderne
 
#DobrogeaDigitală: „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie“, de Marian Moșneagu. Suport al diplomaţiei naţionale

 
  
 
Comentarii








Cele mai recente postari