Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:57 09 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu. Constanța în onomastica navală românească

ro

07 Oct, 2021 00:00 1781 Marime text

 
  • „Maiestate,într-o cuvântare ţinută la o zi solemnă aţi spus că cele trei puteri sufleteşti pe care trebuie clădită Marina noastră sunt dragostea, credinţa şi iubirea de mare. Aceste mari idei, chiar din ziua în care au fost rostite, sunt săpate adânc în sufletele noastre.“
Prețiosul album bilingv româno-francez alcătuit de Marian Moșneagu a fost editat de Muzeul Marinei Române cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate în slujba culturii naționale și beneficiază de un Cuvânt înainte semnat de academicianul Răzvan Theodorescu, la vremea aceea (2004) deținând funcția de ministru al Culturii și cultelor.

În imagini și text, autorul spune povestea unui fenomen cultural care a fost nava-școală „Constanța”, cea care, la șapte decenii de la botezul la care a participat și Regele Carol al II-lea, reușea ca, după fiecare escală, România să fie mult mai admirată și mult mai aproape de sufletele celor care ne-au cunoscut afinitățile și ospitalitatea.

Voiajul navei-școală „Constanța” din anul 2001, receptată ca navă în serviciul fraternității mediteraneene și considerată drept „o utilitate de creație, de difuzare și de transport”, a fost deopotrivă o premieră în istoria culturii și a navigației române. Parcurgând acest volum veți avea ocazia să descoperiți o altă fațetă a voiajelor acestei nave stindard.
 
Constanța în onomastica navală românească

„Botezul N.M.S. „CONSTANŢA“, intrată prin Ordinul de zi nr. 22/27 iulie 1931 al Inspectoratului General al Marinei în ordinea de bătaie a Diviziei de Mare, s-a făcut la 15 august 1931, zi în care s-a serbat cu un fast deosebit Patronul Marinei. La sărbătoarea marinarilor români au participat M.S. Regele Carol al ll-lea, M.S. Regina Marioara a Iugoslaviei, Marele Voievod Mihai, A.S.R. Principele Nicolae, precum şi miniştrii Constantin Argetoianu, Dimitrie Ghica, Vâlcovici, generalul Partenie, secretar general al Ministerului Armatei şi căpeteniile Marinei – viceamiralul Vasile Scodrea şi contraamiralul loan Bălănescu.

După ceremonia religioasă, viceamiralul Vasile Scodrea a dat citire actului de botez, semnat de membrii familiei regale prezenţi la ceremonie:

Carol al Il-lea,

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României, în a cincisprezecea zi a lunii august a anului mântuirii 1931 şi al cincilea an al domniei Mele, s-a desăvârşit în portul Constanţa binecuvântarea navei-bază pe care am botezat-o eu însumi, dându-i pentru a întări credința că portul Constanța a purtat noroc primelor noastre începuturi marinăneşti şi că el prin adăpostul și instalațiunile sale tehnice a înlesnit dezvoltarea unităților de mare. încredințez această navă marinarilor mei pentru a apăra hotarele maritime ale jării şi a purta pavilionul românesc în țările cele mai îndepărtate. După festivitate, contraamiralul loan Bălănescu, comandantul Diviziei de Mare a spus:

Astăzi, în toată țara se sărbătorește Ziua Marinei, Ziua Mării. Această zi trebuie să fie o clipă de adevărată conștiință națională; în toate inimile românești se simte sfântă, o chemare superioară pentru marea noastră, pentru marina românească. Divizia de Mare mai serbează azi pe patroana Marinei, Sfânta Maria. Ea este simbolul sfânt care oțelește sufletele marinarilor, îi ocroteşte şi-i apără în clipele grele ale vieții de mare, în mijlocul bătăliilor și furtunilor. Această legătură mistică dintre suflet și credință a fost totdeauna izvorul şi temeiul tuturor biruințelor neamului.

 
Astăzi se împlinesc 15 ani din ziua când oştirea noastră de uscat, de aer şi de apă a pornit vijelioasă pe toate fronturile pentru izbânda Neamului Românesc.

N-a cunoscut istoria omenirii un război mai crâncen şi istovitor, n-a fost zguduire mai violentă, uragan năprasnic care a vânturat apele întregului glob şi a răscolit întreg pământul jertfind şi topind în focul luptelor pentru triumful dreptului milioane de vieţi omeneşti.

Acest război al unirii neamului, încheiat cu izbânda oştirii româneşti, a dat României hotarele de azi şi a mărit litoralul Mării româneşti de la Ecrene-Balcic până la vechea cetate maritimă a marelui Ştefan, Cetatea Albă.

Când astăzi ne bucurăm de toate roadele marelui război în care România a jertfit tot ce a avut mai scump ca suflet şi energie, să evocăm cu profundă pietate şi neţărmurită recunoştinţă pe toţi eroii mării care şi-au aflat mormântul în apele Dunării şi ale mării, pentru întregirea neamului spre a afirma, cât mai simbolic, admiraţia şi profunda noastră gratitudine.

Pentru faptele lor strălucite de arme vom cufunda în apele albastre ale mării o ancoră de flori, întovărăşind cu cele mai pioase gânduri şi cu simţirea cea mai curată, înălţăm rugi fierbinţi către Dumnezeu pentru eterna lor pomenire. Sufletele eroilor războiului Unirii sunt pentru noi icoane vii, care la porunca Regelui Ferdinand I au dat cea mai puternică pildă de conştiinţă trează a datoriei, cel mai înalt simţ al iubirii de patrie, cea mai deplină jerfrre a bunurilor vieţii şi ale familiei, pentru chemarea sfântă a dreptăţii noastre istorice.

Dar la această zi de pomenire marinărească suntem datori să evocăm toate sufletele de mari conducători ai Marinei, care s-au stins în războiul pentru neatârnare, iar unii mai târziu şi-au sleit forţele pentru idealul Marinei, pregătind unităţile de Dunăre şi Mare.

In galeria marilor figuri trebuie să ocupe loc de cinste amiralii Dumitrescu-Maican, Murgescu, Urseanu, Koslinski şi alţii. Cei de ieri şi de azi din fruntea Marinei au un singur gând: crearea şi dezvoltarea puternică a flotei noastre de Dunăre şi Mare şi înzestrarea ei cu toate mijloacele moderne de luptă.
Ea este singura chezăşie a siguranţei hotarelor noastre maritime şi singura protecţie a Marinei noastre comerciale.

Maiestate,

într-o cuvântare ţinută la o zi solemnă aţi spus că cele trei puteri sufleteşti pe care trebuie clădită Marina noastră sunt dragostea, credinţa şi iubirea de mare. Aceste mari idei, chiar din ziua în care au fost rostite, sunt săpate adânc în sufletele noastre. De aceea, privim cu bucurie şi salutăm pe Majestatea Voastră şi pe A.S.R. Principele Nicolae, inspectorul general al Marinei, pentru îndrumarea intensă a navelor de luptă şi de şcoală în navigaţia de larg.“

 
 
 
Sursa foto: „Odiseea navei-școală CONSTANȚA“, de Marian Moșneagu.
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
 #DobrogeaDigitală „Regele și regina Mării Negre“, de Marian Moșneagu. Povestea fregatelor româneşti „Regele Ferdinand“ şi „Regina Maria“

#DobrogeaDigitală „Politica navală postbelică a României (1944-1958)“, de Marian Moșneagu. Învăţământul de marină între 1945 şi 1958

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari