Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:36 09 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Medgidia-100 de ani de istorie“, de Adrian Ilie. Medgidia în perioada interbelică (galerie foto)

ro

28 Oct, 2021 00:00 1674 Marime text
  • Dezvoltarea orașului Medgidia în perioada interbelică, cuprinsă între cele două războaie mondiale este detaliată din punct de vedere al numărului de locuitori, originile acestora, dar și profesiile.
Publicat cu ocazia Centenarului desăvârșirii unității naționale a statului român și împlinirii a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la România, lucrarea „Medgidia-100 de ani de istorie“ este un album-document ce ilustrează ultimul veac de existență al orașului din inima Dobrogei.

Cartea profesorului dr. Adrian Ilie face parte dintr-o serie mai largă de lucrări dedicate orașului natal și este scoasă în format bilingv, în limba română și engleză, având, în plus, argumente introductive traduse în franceză, germană și turcă.

Subintitulat „Oameni, locuri, fapte. Trecut și prezent“ volumul adună, în cele 200 de pagini, mărturii despre devenirea  Medgidiei, de la începutul secolului XX și până în zilele noastre, trecând prin perioada interbelică, perioada comunistă și cea postdecembristă.

Materialul ilustrativ bogat se poate constitui într-un instrument ştiinţific, dar şi într-o lucrare de popularizare a imaginilor, fotografiilor şi documentelor ce aparţin istoriei dobrogene şi istoriei Medgidiei.

Medgidia în perioada interbelică

„În perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale, Medgidia se va reface din punct de vedere economic. Numărul locuitorilor va fi într-o creştere permanentă. La Medgidia funcţionau două fabrici de ţiglă şi cărămidă, iar în industria alimentară îşi desfăşura activitatea Compania dobrogeană, ce prelucra produsele agro-animaliere ale hinterlandului localităţii.

În anul 1908, comerciantul Traian Petricu înfiinţa o fabrică de ape gazoase, având o producţie zilnică de 800 de sifoane şi 500 sticle de limonadă, ce-şi va desfăşura activitatea în toată perioada interbelică.

Locuitorii oraşului s-au ocupat cu agricultura, creşterea animalelor, cultivarea viţei - devie, au făcut comerţ, au deschis manufacturi şi mai apoi fabrici, manifestându-se ca pioneri ai industriei locale.

Exista un spital unde erau tratate şi problemele generate de paludism, o problemă mai veche cu care se confruntau locuitorii zonei. în anul 1921, se înregistrau 20-25 de cazuri, cu 50% mai puţine cazuri decât în anul precedent.

Prin distribuirea celor 15 kg de chinină, problema a fost rezolvată, cel puţin pentru un timp. În anul 1924, se deschidea „Moara Stănilă“, dotată şi cu o presă de ulei, ce avea o producţie de 120 de vagoane anual. Aceasta a funcţionat şi în primii ani ai regimului comunist, fiind naţionalizată. O nouă fabrică de ape gazoase, a fost construită în 1939, aflată în proprietatea familiei Manciu, ce avea o producţie de 700 de sifoane şi 500 de sticle de limonadă zilnic.

În pragul celui de-al doilea război mondial funcţiona Fabrica „Daris“, ce producea bomboane şi halva. Activitatea va înceta, datorită războiului, iar proprietarul său va emigra în Grecia, situaţia de nesiguranţă, determinându-l să părăsească Medgidia.

Ocupaţiile locuitorilor Medgidiei, indiferent de originea lor etnică, au fost diverse, aceştia fiind mânaţi de interese pecuniare, de afirmare în cadrul comunităţii şi de respectare a unor ocupaţii familiale anterioare.

Ca urmare a aplicării reformei agrare se vor înfiinţa case de cereale, printre care: „Societatea Dreyffus“, Societatea „Fraţii Damadian“ (deţinută de comercianţi armeni), societatea cu capital britanic „Pascale“, dar şi prăvălii de cereale ale marilor proprietari funciari din oraş.

Un reviriment îl observăm şi în ceea ce priveşte sistemul bancar, prin înfiinţarea Băncii „ înfrăţirea“. Banca „Medgidia“ (în 1924), Banca de Scont (în 1925) şi Banca Populară „Unirea“ (din 1930)31. În anul 1923, situaţia etnică a oraşului se prezenta astfel: 5375 români, 5 germani, 93 unguri, 4 ruşi, 92 bulgari, 484 turci, 23 evrei, 176 alte naţii. Populaţia oraşului era cifrată la 6252 locuitori.
Se constată un amalgam al neamurilor, un conglomerat etnic şi un oraş având o mărime medie. La acea vreme era unul din cele mai populate oraşe din central Dobrogei. Pregătirea copiilor se desfăşura în cadrul Gimnaziului mixt „Inginer I.Ghe. Duca“, avându-l ca director pe Ştefan Pretorian. Frecventau cursurile 101 elevi, dintre care 97 erau români, trei greci şi un italian.“
 
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Sursa foto: „Medgidia-100 de ani de istorie“, de Adrian Ilie
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Medgidia-100 de ani de istorie“, de Adrian Ilie. Medgidia la începutul secolului al XX-lea (galerie foto)
 
 

Galerie foto:


Comentarii