Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:18 22 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Gherontie Nicolau „Prin Biserică, presa românească a primit sigiliul eternităţii”

ro

17 Aug, 2021 00:00 1927 Marime text

Pe 29 noiembrie 1934, la Constanța erau inaugurate lucrările celui de al treilea Congres al Federației Generale a Presei. Gherontie Nicolau, episcopul de atunci al Constanței a fost invitat să țină cuvântul de deschidere al congresului.

Î
n prezentarea sa, publicată în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XI, nr. 9 - 10, septembrie - octombrie, 1934, episcopul de la malul mării a subliniat rolul important al presei în societate, dar și legătura acesteia cu Biserica Ortodoxă Română, considerând presa o fiică a Bisericii.
Trecând în revistă, pe scurt, istoria tiparului, de la Hans Guttenberg „genialul născocitor al tiparului cu litere mobile din sec. XV, şi până în zilele noastre”, Gherontie arăta că „meşteşugul imprimeriei” a evoluat cu paşi gigantici spre progres, „tehnica tipografică modernă uimind, prin perfecţiunea şi prin rapiditatea lucrului”.

Presa, potrivit episcopului tomitan are posibilitatea de a fi „o floare din grădina sufletului omenesc”, dar și „o buruiană, răsărită din putreziciune publică”, dacă nu este pusă în slujba adevărului

Presa, luată în accepţiunea ei de ziaristică, a rezultat, pe cale de consecinţă, din invenţia germanului Guttenberg. Primul ziarist e un francez din secolul XVIII. Noi românii am întârziat și-n această privință, căci abia Eliade Rădulescu, în Muntenia și Asachi, în Moldova, au pus temelia gazetăriei naţionale. Astăzi şi la noi, presa e socotită o putere de netăgăduit în stat, pentru că ea este tălmăcitoarea gândului obştesc. Presa veacului nostru e apoi un acumulator de gânduri şi un difuzor de idei și simțăminte; este un mijloc de luminare si moralizare a lumii, un ferment de transformare a societăţii. Fiind o materializare a opiniei tuturor, însă, presa are posibilitatea să fie „o floare din grădina sufletului omenesc”, dar ea mai poate fi „şi o buruiană, răsărită din putreziciune publică”. Ea poate fi stegara adevărului, după cum poate fi şi o şcoală a minciunii”.

„Prin Biserică, presa românească a primit sigiliul eternităţii”

Plecând de la primii tipografi români, Gherontie aprecia că primele cărți tipărite de aceștia în tinda mănăstirilor, au jucat și rolul primelor gazete, dar, și mai important decât atât, sublinia rolul important al presei în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918:

 „Dar, Presa românească este, la origine, o fiică a Bisericii ortodoxe. Sub acoperământul şi blagoslovenia sa, a căpătat duh și viață. Într-adevăr, Varlaam, Dosoftei și toţi marii Ierarhi din trecut au fost şi primii gazetari, dacă am admite că, pe atunci, cartea îndeplinea şi rolul de gazetă. Prin Biserică, deci, presa românească a primit sigiliul eternităţii. De aceea, pot afirma că presa românească, fiind şi slujitoarea veşniciei, se menţine pe linia bunei sale tradiţii numai atunci când stă în slujba adevărului curat. Numai așa, ea a putut fi una din forţele, cari au grăbit apropierea zilei celei mari: Unirea tuturor Românilor. „Universul” ca şi cotidianele serioase din ţară, pot fi socotite ctitore ale României Mari” .

Dar, presa, în viziunea lui Gherontie Nicolau, nu este doar a patra putere în stat, ci este și o putere spirituală, care sancționează actele omenești pe bază de coduri morale și care nu se confundă cu celelalte puteri, dar care le dă sugestii, le direcţionează şi le corijează la vreme:

Și acum, înainte de a sfârși, mă întreb: Este îndreptăţită oare Biserica să afirme prin glasul meu cu toată convingerea că presa reprezintă a patra putere, în cadrul organizaţiei statului nostru modern? Răspund: Este, şi pe bună dreptate. Presa, este însă, o putere specific spirituală; căci ea nu se confundă nici cu puterea legislativă, fiindcă nu stă în atribuţia să de a legifera; nici cu puterea Judecătorească, pentru că nu sancţionează actele omeneşti, pe bază de coduri juridice; ci, pe bază de coduri morale şi nici cu cea executivă, pentru că nu dispune de aparatul de constrângere, pe care-l utilizează aceasta din urmă, ci, pe cel al conștiinței morale.
Presa este, încă odată, esenţialmente, o putere - prin excelenţă - spirituală. Nu se confundă cu celelalte, dar le dă sugestii, le direcţionează şi le corijează la vreme. Legea ei e legea tuturora, iar morala sa îşi are izvorul sus, de unde porneşte tot adevărul, binele şi dreptatea. Căci, numai presa, susţinută de un suport divin, numai aceea, care se adapă de la depozitara adevărului Dumnezeiesc: Sfânta Scriptură, poate să conducă pe oameni - ireproşabil - spre culmile idealului. Cu această credinţă în suflet, aduc salutul Bisericii Dobrogene tuturor ziariştilor, care ne-au făcut deosebita cinste de a se aduna în congres general aci, la Perla Mării Negre, cum am numit eu, deseori, Constanţa”.


#citește mai departe în  „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. XI, nr. 9 - 10, septembrie - octombrie, 1934.

Sursă foto: Druche Ionuț
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 

Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

 

Citește și:


#DobrogeaDigitală Apelul episcopului Gherontie Nicolau către „mulţimea prietenilor şi cunoscuţilor”

 

Comentarii








Cele mai recente postari