Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:36 24 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

ro

25 Mar, 2024 17:00 1906 Marime text

 
  • Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat.
  • Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
 
În luna februarie a anului 1879 apare una dintre cele mai vechi mărturii asupra stării Dobrogei, scrisă de baronul Willem D. Hogguer, un nobil francez, care a călătorit aici, chemat de „afaceri de serviciu”.
 
Scrisă într-un număr restrâns de pagini, mai exact 57, lucrarea se prezintă sub forma unui „jurnal de călătorie“, cu informații adunate sub titlul „Informațiuni asupra Dobrogei”. Însemnările baronului proiectează o imagine asupra provinciei unde francezul a fost nevoit să zăbovească, din pricina unei ierni neobişnuit de aspre și care a dus la întreruperea tuturor căilor de comunicaţie, după cum se arată în prefața cărții.
 


Importanța lucrării decurge, printre altele, din faptul că impresiile baronul d’Hogguer despre provincia pontică fac parte din izvoarele care alcătuiesc o opinie contrară altor autori – opinie culeasă, ce-i drept, din relatările altor călători contemporani cu baronul d’Hogguer - care afirmaseră că ţinutul ar fi peste măsură de insalubru. Este adevărat - afirmă baronul - că unele zone sunt afectate de friguri, favorizate de existenţa bălţilor şi a necunoaşterii de către locuitori a celor mai elementare reguli de igienă.
 
Willem D. Hogguer a vizitat Chiustenge (Constanța), Tulcea, Măcinul, Sulina, Medgidia (cu poziția sa importantă, sub raport comercial, agricol și strategic), districtul Babadag, „partea cea mai bogată, mai sănătoasă și mai interesantă din toată Dobrogea”. Și-a notat detalii despre păduri, saline, cariere, culturile de cereale, comerțul cu grâne, „lânuri” sau pește. Și-a îngăduit chiar să adauge sfaturi și sugestii despre îmbunătățirile care s-ar putea aduce economiei acestei provincii, sesizând potențialul său insuficient exploatat. Lucrarea este completată cu anexe prezentând tabele cu structura populației, prețuri practicate pe piața Tulcei sau produsele exportate din Chiustenge.
 
Seria de articole pe care le vom prezenta în edițiile următoare are rolul de a expune încă o opinie despre Dobrogea anului 1879. În câteva ediții precedente (vezi Citește și) au fost prezentate și alte impresii, astfel că lectorul își poate forma, în urma parcurgerii acestor opinii contrare în unele privințe, o imagine de ansamblu a Dobrogei din acele vremuri.
 
Prima parte a lucrării este dedicată „Considerațiunilor Generale“, în cadrul căreia sunt prezentate: stărea sanitară a Dobrogei, pădurile, bălțile, salinele Dobrogei. În ceea ce privește „Starea Sanitară a Dobrogei“, autorul prezintă în linii mari constatările sale, arătând locurile din teritoriu care păreau a fi mai mult decât insalubre, dar precizând că generalizarea creată de contemporanii săi în această privință ar fi exagerată căci „după opinia mai multor medici locuind de mai mulți ani în Dobrogea, resultă ca reputația de insalubritate ce o are este foarte exagerată“. Acestă secțiune am redat-o integral în edițiile trecute.
 
Tot în primul capitol al lucrării mai sunt regăsite informații privind pădurile, bălțile, salinele, carierele Dobrogei. Astfel că, cu ajutorul datelor colectate și prezentate de baronul d’Hogguer, dar și cu alte opinii prezentate (vezi Citește și), ne putem crea o imagine a Dobrogei, cu referire la domeniile antemenționate, de la sfârșitul secolului XIX. 
 
În cel de-al doilea capitol, intitulat „Cultura Generală“, autorul expune, în două rubrici distincte, „Grânele“ și „Lânurile“. Prima parte prezintă soiurile agricole cultivate pe pământul dobrogean. Trece în revistă date despre locurile fertile pentru cultivare, diferitele soiuri și cantitățile produse. Baronul spune că „nu există isul maşinelor agricole“, țăranii folosind mijloace primitive de cultivare. Amintește și de producția de vin, care este însă „de o calitate de tot proastă“.
 
Rubrica intitulată „Lânurile“ este dedicată prezentării producției de lână din Dobrogea. Datele colectate de autor sunt de interes, cu precădere pentru cei din domeniu, interesați de parcursul istoric agricol al Dobrogei. Sunt așezate în pagină informații despre tipurile de lână, prețuri, dar și cantitățile produse.
 
Cel de-al treilea capitol aduce în discuția „Populațiunea“ și „Comerciul“ localității Tulcea. Descrierea este îndestulătoare, în sensul în care autorul reușește să atingă toate punctele de interes pentru a putea completa, alături și de alte opinii, imaginea orașului Tulcea de la acea vreme.
 
Prima parte „Populațiunea“ include numărul locuitorilor tulceni, arătând evoluția de la anul 1864 la 1879, dar și alte detalii captivante. Autorul precizează că nu poate avea numărul exact, căci nu au fost transmise date despre locuitorii din spațiul reintegrat Dobrogei în anul 1878.
 
Trecem, așadar, la cea de-a doua rubrică  „Comerciul“, căruia autorul îi acordă o atenție aparte, dovadă spațiul dedicat acestor informații și multitudinea de date adunate. Sunt prezentate intrările și ieșirile din portul Tulcea, produsele, prețurile, profitul, cantitățile. Trebuie subliniate observațiile pertinente ale baronului, el amintinând încă o dată de condițiile desuete de producție. Dată fiind mărimea textului din această rubrică, se cuvine a prezenta în două ediții.
 
Textul de mai jos, ușor modificat din punct de vedere semantic pentru o lecturare mai accesilă, reprezintă prima parte a rândurilor scrise de d’Hogguer despre „Comerciul “ Tulcei de la 1879:
 
„Comerciul de exportație în vremea regimului Turcesc era foarte greu pentru un strein. Lânurile, grânele, pieile, brânzeturile, osele, etc., erau şi sunt încă acaparate de câțiva negustatori d'ai locului, cari tratează direct cu sătenii. În timpul toamnei ei călătoresc în lăuntrul țării, cumpără o mare parte de lână, mai naiute de a se face tunsorea lânei, care se efectueză de cât în luna lui Mai, dau arvună țăranului, său mai bine îl înlesnesc cu bani, platnici în lână.
 
Fac astfel încât țăranul să fie nevoit a se lega pe mai mulți ani. Mulțumită acestor moduri ce întrebuințez, el îşi procură lâna cu prețul cel mai jos, astfel că monopolul cumpărătorului şi al vânzătorului este asigurat.
 
Tot astfel de mijloace se întrebuinţează în această țără şi pentru cumpărătoarea tuturor productelor, în marele detriment al țăranilor.
 
Este dar evident că cu asemenea obiceiuri stabilite în țară ar fi foarte greu să isbutescă un strein în comerciul ori-cum însemnat al grânelor şi al lânurilor, daca nu s'ar supune acestui sistem de a da arvună de mai 'nainte țăranului, afara numai dacă guvernul nu va lua măsuri straşnice spre a stârpi aceste abusuri.
 
Ar trebui dar ca, casele străine ce s'ar ispiti a face un a semenea comert; să aibă în serviciul lor amploiați cari să cunoască felul ce se întrebuințează în țară şi care n'are să se schimbe aşa de grab.
 
Vom lua ca bază tablourile de comert ale Tulcei din aul 1876, an care a precedat răsboiul.
 
Comerciul Tulcei în 1876 pentru exportații s'a suit la cifra 5,787,718.02 de franci, pentru importatii la 3,920,494.02, preste tot franci 9,708,279.02, adecă în mai puţin cu franci 193,715.02, de cât cifra anului precedent 1875, care fu de 9,901,987. Acest minus a provenit numat din importatii. Iată partea ce a avut fie-care ţară în exportaţiile Tulcei în anul 1876:
 
Turcia, (grâne şi brânzeturt): 2,185,266.10
 
Englitera, idem: 1,340,979.90
 
Rusia, (lână, pesce si icre).: 714,192.
 
Francia (grâũ şi lână): 512,918.72
 
România (pesce şi comestibile): 276,600.
 
Austria (lână şi secară): 199,119.86
 
Olanda (grâne): 195,117.76
 
Grecia (grâu): 193,974.80
 
Italia (grâne): 169,553.88
 
Total fr.: 5,787,718.02
 
Țiind socoteală de câştigurile adjudicătorilor şi observând că dijinele turcesci au dat în 1876 mai mult de 2,000,000 de franci, se poate preţui aproximativ valoarea grânelor produse în anul acesta în Dobrogea aproape la 20,000,000 de franci.
 
Lanuri. Luând de bază cifra impositulur pe oi, care erea câte un franc de fie-care cap, şi adjudecată pentru 25,000 livre turceşti, sau în numer rotund, aproape 575,000 franci, beneficiul adjudecatorului şi cu ceea ce ascund contribuabililor, erea în Dobrogea în 1876 cel mai puțin de la 600 pînă la 650,000 oi ce ar fi produs anul acesta de la 1,344.000 pînă la 1,456,000 kilograme de lână; aceasta, prețuită pe loc cu câte 1 fr. 38 cent. kilogramul, face de la 1,854,472, pînă la 2,609,250 de franci.
 
Este de notat că, după spusele neguţătorilor din Tulcea vânzarea lânurilor s'a fost facut sub condiții deplorabile.
 
Mulțimea lânei exportată din Tulcea pentru Russia, Austro Ungaria, Turcia, Marsilia, Franta, și pentru Austria, numar lânurile eșite de la tăbăsării, eră pentru celelalte țări tot lână de cualitate bună, formează un total de 607,776 kilog. sau franc 991,276.32.“
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit lucrarea „Informațiuni asupra Dobrogei“ de Willem D. Hogguer din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto cu rol ilustrativ: ZIUA de Constanța
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ localității Tulcea din anul 1879
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor
 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari