Arhive dobrogene Raportul prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta, privind situaţia din judeţ

• Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 85 de ani, pe 26 iulie 1941, a fost întocmit, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta, un raport privind situația din județul Constanța în contextul celui de-al doilea Război Mondial. 

Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori, ne întrebăm ce se întâmpla exact în urmă cu un 50 de ani, un secol sau două secole în urbea noastră, Constanța, sau prin împrejurimi, în Dobrogea. În acest sens, documentele de arhivă stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările petrecute în urmă. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda digital din izvoarele scrise ale istoriei dobrogene, selectate și publicate deja, cu pricepere, în lucrări de specialitate, precum lucrarea „Arhive dobrogene“, îngrijită de dr. Constantin Cheramidoglu.
 
Volumul „Arhive dobrogene“, editat de istoricul constănţean dr. Constantin Cheramidoglu, a fost publicat în anul 2023, la editura StudIS, Iaşi.
 
Lucrarea istoricului Cheramidoglu completează bibliografia dobrogeană, prin publicarea unor documente de arhivă de o înaltă importanţa istorică, socială, politică, economică, juridică despre regiunea din sud-estul României, acoperind o întinsă perioadă, 1887-1950. Constantin Cheramidoglu continuă, astfel tradiţia iniţiată de Tudor Mateescu prin volumul din anul 1975, continuată apoi de Marin Stanciu şi colaboratorii săi în anul 1988, precum şi de Virgil Coman şi alţi arhivişti dedicaţi în anii următori.
 
În ceea ce priveşte structura lucrări, remarcăm că autorul a ordonat cronologic documentele, întocmai cu specificul arhivelor deţinute de instituţiile  arhivelor din Constanţa şi Tulcea. Tomul se deschide cu o generoasă prezentare istorică a arhivelor dobrogene, „aceste locuri atât de încercate de istorie“.
 
26 iulie 1941, Constanta - Raportul prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta, privind situaţia din judeţ
 
Din generoasa selecție de documente, observăm că în urmă cu aproximativ 85 de ani, pe 26 iulie 1941, a fost întocmit, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta, un raport privind situația din județul Constanța în contextul celui de-al doilea Război Mondial. Alături de acest raport, în lucrarea scrisă de Constantin Cheramidoglu se regăsesc și alte rapoarte privind situația județului din lunile iunie-iulie 1941. 
 
„Parchetul Tribunalului Constanţa
Nr. 16810 Constanţa, 26 iulie 1941.
Strict confidențial-personal
 
Domnule Procuror general,
 
Ca urmare la raportul nostru nr. 16416/941, cu privire la ordinea publică, siguranţa Statului şi mersul Justiţiei, avem onoare a vă raporta următoarele:
 
Din informațiunile noastre personale şi din rapoartele zilnice trimise nouă de către Chestura de Poliţie Constanţa, se constată că în noaptea de 21 spre 22 iulie a.c. s-au dat patru alarme începând de la ora 0,45 - 4 dimineaţa care au durat între 10-15 minute, iar la ultima alarmă au apărut avioane inamice deasupra orașului fără a lansa bombe.
 
În noaptea de 20 spre 21 iulie a.c. între orele 1-4 dimineaţa, de către avioanale inamice au fost lansați paraşutişti pe teritoriul acestui judeţ, care fiind capturați, s-a constatat că erau înarmaţi cu revolvere automate cu câte 200 cartuşe fiecare, dinamită şi fitil, vorbind perfect limba română şi având asupra lor acte de identitate falsificate de autorităţile ruseşti.
 
Dintre aceştia 7 au fost prinşi, iar cel de-al 8-lea de origine evreu refuzând a a se preda a fost împuşcat; scopul acestora era să arunce în aer podul de la Cernavoda si calea ferată Constanța-Cemavodă; toţi cei prinşi au fost deferiți organelor militare.
 
În noaptea de 21 spre 22 iulie a.c. la ora 1,45, în dreptul Pichetului de grăniceri nr. 47-48 situat la vest de şoseaua Negru-Vodă care trece in Bulgaria, au apărut un grup de 10-12 călăreţi, care fiind somați de soldaţii grăniceri să stea, au refuzat încercând să pătrundă cu violență pe teritoriul Statului Român, la care soldaţii grăniceri au reacţionat trăgând focuri de armă, dar din cauza întunericului n-a fost lovit nici unul.
 
Se crede că ar fi vorba de infractori care după comiterea faptelor pe teritoriul Statului Bulgar, de unde au luat pe nedrept cai, au încercat să ascundă prada pe teritoriul Statului nostru.
 
În ziua de 24 iulie a.c. la ora 11,45 a avut loc o alarmă aeriană care a durat până la 12,20 în care timp avioanele inamice şi-au făcut apariţia deasupra orașului, fiind gonite de artileria antiaeriană.
 
În noaptea de 24 spre 25 iulie a.c., la orele 3 a avut loc o altă alarmă aeriană care a durat până la 3,45 în care timp mai multe avioane inamice au trecut pe deasupra orașului fără a lansa bombe.
 
Din informațiuni, locuitorilor orașului Silistra li s-a pus în vedere de către autorităţile administrative bulgare să accelereze strângerea păioaselor întrucât guvernul bulgar a luat măsuri ca populaţia bulgară evacuată din județele Tulcea şi Constanţa, să fie strămutată în Tracia.
 
În ziua de 25 iulie a.c., la orele 11,45 a avut loc o alarmă aeriană care a durat până la ora 12,20 fără ca avioanele inamice să-şi facă apariţia; a doua alarmă în aceeaşi zi a avut loc la ora 14,45 care a durat pâna la ora 15,25 cu acelaşi rezultat; a treia alarmă în aceiași zi a avut loc la ora 17 care a durat până la orele 18,45 cu acelaşi rezultat.
 
În noaptea de 25 spre 26 iulie a.c., a avut loc a patra alarmă la orele 3 care a durat până la orele 3,45 în care timp şi-au făcut apariția deasupra oraşului 3 avioane inamice, între care 2 cu luminile aprinse și intervenind artileria au fost îndepărtate.
 
În aceiași noapte la ora 3,20 şi-au făcut apariţia avioane inamice deasupra staţiunii balneare Techirghiol, care au lansat o bombă la 30 metri depărtare de uzina electrică, neavând nici un efect.
 
Deasemenea la aceiaşi oră şi-n aceiaşi noapte avioanele inamice au zburat pe deasupra stațiunilor balneare Carmen-Sylva şi Eforia, fără a lansa bombe.
 
Din informațiunile culese de poliţia Ostrov reiese că în ziua de 14 iulie ac. în regiunea Babuc, la 13 km. de Silistra, au fost lansați 3 paraşutişti ruşi, care fiind prinşi şi cercetaţi de autorităţile bulgare au declarat că aveau misiunea de a trece în România, spre a arunca în aer podul de la Cernavoda.
 
În aceiași zi au fost lansați alţi 3 parașutiști ruși pe frontiera dintre judeţele Caliacra şi Durostor, care fiind prinşi şi cercetaţi de autorităţile bulgare, au declarat că au avut aceiaşi misiune de a trece în România pentru a arunca în aer depozitele de petrol din oraşul Constanţa.
 
În ziua de 26 iulie la orele 12,05 a fost o alarmă aeriană care a durat până la orele 12,45 când şi-au făcut apariţia avioane inamice care au lansat 3 bombe în staţia de petrol din Port, iar alte 2 pe cheiul Salvamar, unde au lansat deasemenea 2 bombe unde erau ancorate torpiloarele „Naluca” și „Sborul”, fără însă a produce pagube; sunt însă 2 soldaţi marinari morţi si 12 răniţi.
 
S-au auzit focuri de armă şi mitralieră, iar avioanele au început bombardamentul zburând în picaj şi în acelaşi moment când s-a dat alarma.
 
Nemaiavând nimic de raportat, avem onoare a vă ruga să binevoiti a dispune.
 
Prim-procuror, (ss) indsc.
Prim secretar, (ss) indsc.
*S.J.A.N. Constanţa, fond Parchetul Curţii de Apel Constanţa, dosar 37/1941, f. 55.”
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Descarcă gratuit lucrarea Arhive dobrogene“, de Constantin Cheramidoglu din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța
 
 
Citește și:
 
Cea mai recentă apariție editorială a lui Constantin Cheramidoglu: „Arhive dobrogene”, un volum de documente care își propune să aducă la cunoaștere istoria Dobrogei