Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:17 15 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală – „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian In Memoriam Arșag Bogosian, la un secol de la naștere

ro

25 Jun, 2020 00:00 1170 Marime text

Poet și gazetar precoce, Bogdan Căuş (25 iunie 1920, Constanța – 21 martie 2000, București - pe numele său adevărat Arşag Bogosian) scria, la vârsta de 11 ani, o odă dedicată liderului militar Vartan Mamigonian (393 d.Hr., Artaxata - 26 mai 451 d.Hr., Avarayr Plain), iar la 12 ani edita singur revista „Cercetașul de la mare”.
 
Întrucât, în luna martie, îi omagiam opera prezentându-vă un fragment din cartea scrisă de Simion Tavitian - „Armeni de seamă din România”, pe care o puteți citi integral în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, astăzi, având drept sursă „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor” scrisă de același publicist Simion Tavitian, publicăm referințele unor cunoscute personalități.
 

„«Despre Bogdan Căuş poate cea mai adevărată caracterizare ar fi - spune Varujan Vosganian, președintele Uniunii Armenilor din România ­ că a fost un om care n-a fost bătrân niciodată, un om care mereu avea câte o activitate. Mai mult decât atât, la o vârstă la care oamenii au nevoie de ajutor, el a fost cel care îi ajuta şi îi îmbărbăta pe ceilalţi...
Avea neastâmpărul, entuziasmul şi generozitatea tinereţii. Era un om care avea tot timpul proiecte, la el tot timpul ceva urma să se întâmple. Căuta cu bunătate în vieţile oamenilor şi vorbea frumos despre toată lumea. Arşag Bogdan Căuş n-a avut duşmani, aşa cum un om tânăr nu are duşmani. Nu a duşmănit şi nu a fost duşmănit de nimeni ...».
 
«... Bogdan Căuş - scrie Bedros Horasangian - face parte dintr-o categorie de oameni de presă care e pe cale de dispariţie. Cei care au «făcut» gazete şi reviste, au pătimit pentru ele cu o tenacitate în care au pus mare parte din viaţa lor. Consemnăm cu regret împuţinarea acestor oameni care fac, îşi fac meseria cu bucurie şi plăcere. Sigur că asta dă şi mari satisfacţii, dar şi uzează. Mai ales într-o lume indiferentă, unde pasiunile au fost înlocuite cu interese, iar devotamentul tratat cu cinism. Revenit după '89 într-o frenetică activitate literaro-jurnalistico-editorială, Bogdan Căuş a recuperat cu bucurie şi mult efort câteva decenii în care s-a risipit «sub vremi...».
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

În prefaţa la volumul «Paginile pseudo-umoristice ale unui sărindarist», Valentin Silvestru consemnează: «Vine momentul, carevasăzică, să scrim o mică serenadă (ca uvertură) la partitura confratelui preţuit, Bogdan Căuş. A adunat câteva zeci de mii din miile de pagini pe care le-a risipit, ca un nabab, prin ziare, reviste, ori dăruindu-le artiştilor diletanţi, radio-ului, unor teatre de operetă, ori de divertisment, cu generozitate de umorist autentic... Umorul lui Căuş - scriitor cu surâs larg şi blajin şi amărăciuni de migdală, din stârpea lui Bassarabescu, D.D. Pătrăşcanu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Al. Cazaban - îi învăluie într-o mantie de tonalităţi pastelate... A fost şi este un gazetar remarcabil, un excelent secretar de redacţie la reviste din a doua jumătate a veacului, lucrând cu agerime şi pricepere, foarte laborios şi într-o tenacitate tăcută. Are, dintotdeauna, o sensibilitate tandră faţă de tineri,
sprijinindu-i cu delicateţe, evitând orice notă de superioritate moşnegărească şi imperativ autoritarist. Sunt unul din cei ce au beneficiat
din plin de sprijinul său dezinteresat, în redacţia revistei «Rampa», în colaborările la «Urzica», în reportajele de la «România liberă» ale deceniilor cinci şi şase - locuri, activităţi şi timpi în care s-a închegat prietenia noastră de o viaţă...».

 
Arşag Bogdan Căuş a intrat în galeria marilor personalităţi armene din România. Nimeni nu va uita vasta activitate literară şi culturală pe care a desfăşurat-o, pe parcursul a şapte decenii, în varii domenii ale spiritualităţii româneşti”.
 
#citește mai departe în „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Sursa foto: bestmusic.ro
 
Citește și:

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Şapte decenii dedicate spiritualităţii româneşti. La doar 11 ani, Arşag Bogosian scria prima odă

 
Comentarii








Cele mai recente postari