Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:02 23 06 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală 126 de ani de la sfințirea Catedralei din Constanța. Regele Carol I a pus piatra de temelie

ro

22 May, 2021 00:00 2639 Marime text

 
          În urma recâștigării Dobrogei de la Imperiul Otoman (1878), pe tot cuprinsul ei au fost ridicate numeroase edificii, astăzi monumente istorice și de arhitectură, Regele Carol I fiind cel care a pus piatra de temelie multora dintre ele.
Este și cazul Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. Astfel, după doar cinci ani de la Războiul de Independență, pe 4 septembrie 1883, Regele Carol I și Regina Elisabeta pun piatra de temelie a primei biserici ortodoxe românești din Constanța, astăzi monument istoric și de arhitectură. În Arhivele Naționale din Constanța se păstrează actul punerii pietrei de temelie a Catedralei semnat de Regele Carol I și de Regina Elisabeta. Textul documentului este următorul (documentul poate fi vizualizat în secțiunea Galerie foto):

Astăzi IV septembrie anul mântuirii una mie opt sute optzeci și trei, în al XVIII-lea an al domniei MS Regelui României și al augustei sale soții MS Regina Elisaveta, și în al cincilea an al anexării provinciei Dobrogea la Regatul României, s-a pus piatra fundamental a acestui sfânt și dumnezeiesc locaș, cu hramul Sf.Apostoli Petru și Pavel.
Și această biserică, catedrală a orașului Constanța, se înalță din temelie cu spesele statului, fiind președinte al Consiliului de Miniștri D. I.C. Brătianu, ministru la Departamentul  Cultelor și Instrucțiunii Publice D. P.S. Aurelian, iar Chiriarh al scaunului episcopal al Dunării de Jos Prea Sfinția Sa Episcopul Iosif.
Și spre aducere aminte scrisu-sa acest act în trei exemplare, din care unul s-a așezat în piatra zidită în fundamentele acestei bisericid, cel de-aldoilea s-a depus în Arhiva Generală a Statului, iar cel de al treilea exemplar în Arhiva Primăriei Constanța.
Carol

Elisaveta”.


Sfântul lăcaș a fost construit după planurile arhitecților Alexandru Orăscu și Carol Beniș. Prima pictură (distrusă la bombardamentul sovietic din anul 1941) a fost realizată de pictorul George Demetrescu Mirea între anii 1885 și 1895. După finalizarea picturii și recepția acesteia (în urma unor contestații unele picturi fuseseră retușate anterior), Catedrala a fost sfințită pe 22 mai 1895 de Partenie Clinceni, episcopul Dunării de Jos-Galați.
 
De la regretații Doina Păuleanu și Virgil Coman aflăm că, ajutoarele lui Mirea la zugrăvirea catedralei din Constanţa au fost Oprişan Rădulescu şi Iuliu Goşanec; primul dintre aceştia, „una dintre marile speranţe ale picturii noastre”, astăzi ignorat sau de-a dreptul uitat, s-a născut în comuna Parachioi (Băneasa), judeţul Constanţa, la 6 aprilie 1876 şi a urmat la Bucureşti, Şcoala Naţională de Arte Frumoase (1892 - 1900) - ca elev (preferat) al pictorului catedralei din Constanţa - absolvită cu Medalia de argint clasa I. Dispărut prematur dintre cei vii, la numai 30 de ani (în 1906), Oprişan Rădulescu lasă în urmă câteva portrete, peisaje şi naturi moarte, conservate la Muzeul de Artă din Craiova, din care se pot deduce maniera academică, dar şi transparenţe cromatice într-un regim de lumină conceput şi mânuit cu reală tehnicitate.
 
„Un edificiu monumental care creează în interior o atmosferă proprie trăirii religioase

Într-un istoric al Catedralei din anul 2015, părintele Bennedict Georgescu ne oferă câtva date despre construcție și arhitectură:

Biserica are formă de treflă cu elemente arhitectonice eclesiastice, într-un ansamblu care scoate în evidenţă trei turle bine proporţionate față de restul clădirii. Pridvorul susţinut pe coloane de marmură cu capiteluri ornamentate în motive vegetale, arata de la prima întâlnire cu monumentul părţile laterale care se reproduc în interior şi deschid larg, cu ospitalitate, intrarea în Biserică. Interiorul e bogat în linii arhitectonice cu arcade ce susţin cupola centrală încadrată între ferestre mari lăsând totodată întreagă prestanţa Sfântului Altar, sub calota care încheie grandios o întreagă simetrie de firide etajate şi balcoane laterale. Acestea toate atrag admiraţia pentru proiectantul care le-a gândit şi pentru constructorii care le-au ridicat, dându-le un edificiu monumental care creează în interior o atmosferă proprie trăirii religioase”.

 
Catedrala, bombardată în cel de al doilea război mondial

Întregul mobilier din Catedrală a fost proiectat și realizat de arhitectul Ion Mincu. În anul 1923, odată cu reînființarea Episcopiei Constanța, biserica devine catedrală episcopală. Episcopii care au slujit aici au fost: Ilarie Teodorescu, Gherontie Nicolau, Eugeniu Laiu, Chesarie Păunescu, episcopii vicari: Gherasim Cristea, Epifanie Norocel și arhiepiscopul Lucian Florea, iar astăzi, în Catedrala Arhiepiscopală, care are și regim de mănăstire din anul 2002, slujește Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
În timpul celui de al doilea război mondial catedrala a fost bombardată în zona altarului de aviația sovietică. Reconstrucția și restaurarea ei au durat zece ani, biserica fiind resfințită în ziua de 14 ianuarie 1951 de Iustinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. A doua pictură a fost realizată între anii 1959 și 1965 de pictorii Gheorghe Popescu și Niculina Dona-Delavrancea, sub directa coordonare a preotului paroh Nicolae Cănănău.
În Catedrala din Constanțase află spre închinare o icoană a Maicii Domnului realizată la Schitul Durău-Neamţ,în 1932, după vestita icoană ,,Prodromiţa” de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos, Grecia, adusă la Constanța în 1935 de episcopul Gherontie Nicolau. Această icoană este singurul odor bisericesc care a scăpat nevătămat în urma bombardării Catedralei în 1941.
Printre preoții care au slujit la catedrală în secolul trecut îi putem aminti pe: pr. Gheorghe Rădulescu, pr. Gheorghe Niculescu, pr. Ioan Grigorescu, pr. Nicolae Paveliu, pr. Itigan, arhimandrit Ioachim Popescu, pr. Mihail Tătărâm, arhid. Vladimir Trandafir, pr.Ioan Coman, pr. Nicoale Cănănău, pr. Nicoale Herghelegiu, pr. Dumitru Andrei, pr. Dumitru Văcărescu, pr. Viorel Picu și pr. Constantin Ungureanu.
 


22 mai – 112 ani de la nașterea preotului Ioan Coman 
Tot pe 22 mai, 1909, s-a născut preotul Ioan Coman, ctitorul bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Podul de Butelii, din oraşul Constanţa și fost slujitor al Catedralei din Constanța.  Preotul Ioan Coman, s-a născut în comuna Mircea Vodă, din judeţul Constanţa. După ce a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, în anul 1923 s-a înscris la Seminarul Teologic din Constanţa, pe care l-a absolvit în 1931. Tot în anul 1931, în ziua de 11 noiembrie, s-a căsătorit cu Dragomira Cocoş, cu care a avut trei copii: Paulin, Maria şi Teodora. A fost hirotonit preot pe 26 martie 1933 şi până la numirea sa la Catedrala din Constanţa, la 15 noiembrie 1943, a slujit în Basarabia. La Centrul Eparhial Tomis a fost casier şi administrator al fabricii de lumânări. Pentru meritele sale a fost hirotesit iconom–stavrofor, la 7 mai 1945, de Episcopul Chesarie Păunescu al Constanţei. La Catedrala „Sfinţii  Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa a slujit până la sfârşitul anului 1954. Între anii 1955 şi 1967, când a fost transferat la parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”, din oraşul Constanţa, a slujit la parohiile: Carvăn, Oltina, Dorobanţu şi Cotu-Văii.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: Din Dobrogea. „Pe aici a venit Traian cu Cavaleria Arabă”

 
 
 
 
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari