Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:29 06 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

ro

30 Jul, 2020 00:00 1486 Marime text
La finele veacului al XIX-lea întreaga Românie se confrunta cu probleme deosebite legate de sănătatea publică, populația fiind adesea și grav afectată de diverse epidemii și boli al căror leac fie nu fusese încă găsit, fie nu era accesibil păturii sărace.
Din aceste motive se înregistrau cifre alarmante în ceea ce privește rata mortalității la nivel național, România fiind într-un nedorit top realizat pe plan continental. Astfel, se înregistrau în medie 29 de decese la mia de locuitori. În comparație, în alte state ale Europei situația se prezenta astfel: Regatul Unit al Marii Britanii – 20 de decese la mia de locuitori, Franța – 22, Italia-26, Țările de Jos 20, Suedia 16, Norvegia – 17, etc.
 
Tragic, mortalitatea atingea cote alarmante cu precădere în sectorul infantil. Potrivit actelor de stare civilă, în anul 1891, din totalul de 162.287 de decese înregistrate la nivel național, 97.794 erau persoane necăsătorite și copii. Dintre aceștia, 76.143 erau copii de până în 5 ani, 8789 aveau între 5 și 10 ani, iar 7598 între 10 și 20 de ani. În concluzie, în toată țara, la fiecare 100 de decese, jumătate erau ale unor copii de maxim 5 ani. Mai mult, dintre aceștia – 12.080 decedaseră în prima săptămână de viață iar 47.822, până la vârsta de 1 an.. De asemenea, la 1000 de copii, se înregistra o medie de 10,8 născuți morți. Cifrele sunt teribile și înfricoșează și astăzi, dar sunt de natură să ne ajute să înțelegem realitatea.
 
La nivelul Dobrogei, în 1891, în județul Constanța s-au înregistrat 3259 de decese (de toate vârstele), pe când în județul Tulcea au fost consemnate 2957.urban, 
În județul Constanța au fost consemnate 6 cazuri de sinucidere, din care două în mediul urban, chiar în urbea de reședință. În celălalt județ al provinciei au fost doar două cazuri, unul la Tulcea iar celălalt, la țară .
 
În ceea ce privește cazul morților accidentale, aici, în județul Constanța s-au consemnat 27 de cazuri: s-au petrecut astfel de tragedii la Constanța (11), Hârșova (5), Cernavoda (4), Mangalia (2), Medgidia (4), Ostrov (1).
La aceeași categorie, în celălalt județ al provinciei s-au înregistrat 36 de astfel de cazuri: 10 în orașul Tulcea, 14 la Sulina (mare port), 1 la Bârlad, 4 la Chilia Veche, 3 la Isaccea, 3 la Măcin și 1 la Mahmudia.
 
Din fericire, 1891 a fost un an în care și natalitatea a înregistrat cotă în mare creștere. Astfel, în întreaga țară s-au născut 228.283 de copii, din care 84,6% în comunele rurale. Procentul de nou-născuți era cu 11,5% mai mare față de anul anterior. 
În județul Constanța s-au născut 4856 de copii, cu 307 mai mulți față de anii anteriori. În județul Tulcea s-au născut 5148, cu 689 mai mulți față de anul 1890.
La nivel național, cei mai mulți dintre copii s-au născut în lunile februarie și octombrie (peste 21.000 în fiecare dintre acestea), iar cei mai puțini, 12.898 în luna decembrie.
 
Dobrogea era o provincie cosmopolită, în care trăiau nu doar cetățeni români, ci și străini care locuiau și munceau aici (unii totuși etnici care nu obținuseră încă cetățenia română). Așa se face că din totalul de 4856 de copii născuți în județul Constanța, 4009 erau din cetățeni români, iar ceilalți străini (greci, ruși, italieni, austro-ungari). În județul Tulcea 3666 erau copii cu părinți cetățeni români.
 
După religie, merită să consemnăm următoarele aspecte, concentrându-ne însă doar asupra nașterilor din mediul urban. Astfel, în cele șapte orașe ale județului Constanța s-au născut în 1891, în total, 832 de copii. Dintre aceștia, 467 erau de religie ortodoxă, 19 catolici, 20 protestanți, 16 gregorieni (n.a. de rit vechi, ce țin calendarul gregorian), 267 mahomedani și 43 de religie mozaică.
În vechiul Tomis, reședința de județ, 123 dintre născuți au fost ortodocși, 6 catolici, 7 protestanți, 15 gregorieni, 128 de mahomedani și 34 de religie mozaică.
La Cernavoda 60 de nou-născuți aparțineau religiei creștin ortodoxe, 12 erau catolici, 18 mahomedani. La Cuzgun (azi Ion Corvin) din totalul de 48 de nou-născuți, 39 erau ortodocși iar 9 mahomedani. La Hârșova s-au născut 61 de ortodocși, 25 de mahomedani și doi copii din părinți de religie mozaică. La Mangalia, 20 au fost ortodocși, 13 protestanți și 14 mahomedani, în timp ce la Medgidia, din totalul de 108 nou-născuți, 73 au fost mahomedani, 32 ortodocși iar restul, alte religii și confesiuni. La Ostrov, din 138, nu mai puțin de 132 erau de rit ortodox iar 6 de religie mozaică.
 
După religie, situația nou-născuților din județul Tulcea a fost următoarea: au văzut lumina zilei 1441 de copii, dintre care 1095 ortodocși, 33 catolici, 16 protestanți, 23 gregorieni, 13 lipoveni, 107 mahomedani și 154 mozaici.
În urbea reședință, din totalul de 687 de copii, 536 erau ortodocși, 13 catolici, 12 protestanți, 8 gregorieni, 22 mahomedani și 100 mozaici.
La Babadag, din totalul de 143 de copii, 73 erau ortodocși, 8 gregorieni, 42 mahomedani și 20 mozaici. Chilia Veche a înregistrat 79 de ortodocși, 12 lipoveni și 10 mozaici. La Isaccea s-au născut 130 de copii: 102 ortodocși, 1 protestant, 3 gregorieni, 19 mahomedani, 6 mozaici. Copiii născuți la Mahmudia au fost în număr de 50: 44 ortodocși, 2 mahomedani și 4 de religie mozaică.
De asemenea, cosmopolitul Sulina a înregistrat 123 de copii ortodocși, 20 catolici, 3 protestanți, 4 gregorieni, 1 lipovean, 3 mahomedani și 9 de religie mozaică.
 
În județele dobrogene erau câte două cazuri de copii născuți nelegitimi dintr-o sută, mult mai puțin față de județe precum Tutova sau Iași (10 și 11 copii nelegitimi, dintr-o sută).
 
În anul de referință al studiului nostru, în întreaga Românie s-au înregistrat 2698 de nașteri de gemeni, dintre care 589 în mediul urban. S-au consemnat, de asemenea și 25 de nașteri de tripleți, dar niciuna în Dobrogea.
 
Ne concentrăm atenția asupra cazurilor de gemeni din mediile urbane, mai puține și mai bine documentate. Astfel la Cernavoda, în 1891, s-a înregistrat un singur caz iar ambii copii erau de sex feminin. La Constanța a fost tot un singur caz, aici gemenii fiind un băiat și o fată. La Cuzgun (azi Ion Corvin, pe atunci comună urbană) și  la Mangalia nu s-au înregistrat cazuri de nașteri duble.
 
La Hârșova, în 1891, s-au consemnat trei perechi de gemeni, câte trei fete și câte trei băieți. La Medgidia au fost trei cazuri de nașteri duble, toți cei șase nou-născuți fiind băieti. La Ostrov au fost două perechi de gemeni, un băiat și trei fete.
 
În orașul Tulcea s-au înregistrat 11 cazuri de nașteri duble, 12 băieți și 10 fete, la Babadag – două (patru fete) iar la Sulina, cinci (șapte băieți și trei fete).
 
Bibliografie
 
Mișcarea populațiunei României în 1891, Direcțiunea Statisticei Generale, Bucufrești 1895
Anuarul Statistic al României 1904
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.  
 
Citește și:
 
Comentarii








Cele mai recente postari