Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:03 01 03 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Comemorarea „Vartanienilor”, o sărbătoare a armenilor din Constanța

ro

28 Jan, 2021 00:00 1835 Marime text

Creștinii armeni, inclusiv armenii din România, îi sărbătoresc, an de an, în joia dinaintea Postului Paștelui, pe Sfinții Vartanieni – Sfântul Vardan Mamikonyan și cei 1036 de martiri, care s-au jertfit, în primăvara anului 451, pe câmpia Avarayr, în războiul contra Persiei Sasanide. Acest moment de o însemnătate specială, dedicat memoriei armenilor din toate timpurile căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea patriei și a neamului, este marcat întotdeauna de către membrii comunității armene de pretutindeni.


O astfel de serbare a avut loc la Constanța, pe 23 februarie 1929, eveniment la care a participat și Gherontie Nicolau, episcopul Constanței. Refugiați în România, pentru siguranța lor și a familiilor lor, armenii au purtat mereu un respect deosebit pentru țara care le-a oferit, pe lângă adăpost, posibilitatea de a se manifesta liber, atât cultural cât și spiritual. Aceste sentimente intense le regăsim în articolul „Comemorarea Vartanenilor, o serbare a comunității armene din Constanta”, semnat de preotul Hamazasb Bedighian, parohul Bisericii Armene din Constanța, și publicat în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța, nr. Anul VI, nr. 5, mai 1929.


„Prea Sfinte, Poporul armean, nici-o dată nu va uita numele Domnitorilor, Suveranilor şi pe poporul român”

În cuvântul ținut cu prilejul serbării Sfinților Vartanieni, din 23 februarie 1929, preotul Hamazasb Bedighian apreciază cea de-a doua prezență a lui Gherontie Nicolau în sânul comunității armene din Constanța și, până să vorbească de însemnătatea religioasă și istorică a comemorării, amintește implicarea unor personalități române în ajutorarea semenilor armeni:


Istoria generală a popoarelor ne arată clar şi lămurit că, singurul popor care de la începutul Secolului al IV-lea a fost avangarda Creştinismului în ţările depărtate şi întunecoase ale Orientului şi, care, pentru a îndeplini această misiune grea, s-a sacrificat enorm, acela a fost poporul armean, şi, dacă la acest merit istoric ne arătaţi o iubire, şi ne aduceţi cuvintele Voastre de mângâiere şi de îmbărbătare, însemnează că sunteţi un demn urmaş al Domnului şi un adevărat părinte.
(...) De asemenea, Prea Sfinte, Poporul armean, nici-o dată nu va uita numele Domnitorilor, Suveranilor şi pe poporul român, care, mai mult de cât 700 de ani, primind în această Ţară frumoasă mai multe colonii armene, le-au acordat lor o viaţă liniştită şi liberă.


Take Ionescu, fost prim-ministru al României, Thoma Ionescu,  întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică și Nicolae Titulescu, ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar și fost președinte al Ligii Națiunilor, printre românii onorați de comunitatea armeană din Constanța, pentru implicarea directă în folosul poporului armean:


Națiunea armeană, nici-o dată nu va uita, pe marele român, prea regretatul Tache Ionescu, care, în anul 1918, a asistat şi el la un meeting organizat la Londra, pentru susţinerea cauzei armene şi după ce a descris toate suferinţele şi toate pierderile morale şi materiale, suportate de naţiunea armeană, a terminat cuvântarea sa vibrantă, strigând: „Onorată Adunare! Dacă şi de data aceasta, nu se face dreptate deplină pentru acest popor martir, care este poporul armean, asta ar însemna falimentul Civilizației şi conştiinţei umane”. Poporul armean, Prea Sfinte, nici-o dată nu va uita pe ilustrul profesor, prea regretatul Toma Ionescu, care în anul 1921, ca reprezentant al Statului român, în Liga Naţiunilor, a făcut o Propunere franc şi categoric, de a trimite o armată aliată pentru salvarea Republicii Armene, care atunci fiind înconjurată iar de vrăjmaşi seculari, era ameninţată de masacre şi de distrugeri.


Naţiunea armeană, nici-o dată nu va uita pe eminentul bărbat de stat, actualul ministru de externe Domnul Titulescu, care, ca prim delegat al Statului Roman, tot în Liga Naţiunilor acum două luni, într-o şedință plenară a consiliului Ligii, a făcut un apel călduros, de a strânge un fond necesar pentru colonizarea armenilor refugiaţi, care, din cauza împrejurărilor triste, sunt aruncaţi şi împrăştiați în toate colţurile lumii, fără nici un sprijin şi fără ajutor. Adunarea Ligii, fiind adânc impresionată de această cuvântare, a acceptat cu unanimitate propunerea. (...) Prima ţară care a răspuns la acest apel este România. Liga a primit de la Bucureşti oferta Statului român, de a contribui cu suma de 5000 de dolari, pentru scopul acesta.”
 

„Forţa brutală, teroarea şi vandalizarea, nu pot descuraja, nu pot învinge, nu pot omorî un popor”

Ce-a de-a doua parte a cuvântului preotului Hamazasb Bedighian a făcut referire la personalitatea lui Vardan Mamikonyan, erou național al armenilor, care a servit naţiunea în timp de pace, cât şi în momentele ei cele mai grele şi critice și, totodată, strănepot al Sfântului Grigore Luminătorul.



Vartan Mamigonian, a fost un comandant impunător, respectat şi iubit. În timpul lui a fost considerat ca un strateg de valoare. Vartan Mamigonian, a fost un mare credincios al religiei creştine şi un fiu devotat şi abnegat al patriei Sale. Ultimul război comandat de acest erou a fost cel cu caracter mai mult religios şi care a avut loc în anul 451, pe câmpul din Ovarair, a cărui 1477-lea aniver­sare o sărbătorim astăzi.


(...) Eu voi termina zicând numai că prin acest război, încă odată s-a dovedit în mod strălucit că, forţa brutală, teroarea şi vandalizarea, nu pot descuraja, nu pot învinge, nu pot omorî un popor, dacă acesta este înarmat cu o voinţă de fier, cu o credinţă nestrămutată în Dumnezeu şi cu un patriotism înalt, vrea să perpetueze existența şi libertatea sa naţională. Numai prin eroismul şi avântul sublim al Vartanenilor a fost zădărnicit şi paralizat gândul sinistru al lui Hazgerd al II-lea, regele Persiei, care, ca un duşman neîmpăcat al religiei creştine, proiectase suprimarea creştinismului în orient: din Armenia până la porţile Bizanțului.


Din punct de vedere naţional, amintirea Sfântă şi pilda eroică al Vartanenilor, fiind scrisă cu litere de aur în Istoria armeană, a devenit un izvor nesecat, de inspiraţiuni nobile, din cari gene­rațiile noastre fiind însufleţite şi oţelite cu un patriotism înalt, au combătut şi au evitat toate pericolele şi ne-au adus până în zilele noastre. Din nenorocire însă, Prea Sfinte, după atâtea jertfe, după atâtea pierderi incalculabile, după atâta vărsare de sânge, poporului armean nu i s-a dat încă să vadă realizarea idealului său naţional. (...)


#citește mai departe în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța, nr. Anul VI, nr. 5, mai 1929

Foto: Armenia Discovery
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#Dobrogea Digitală
Piesă de teatru pentru sprijinirea calendarului îndreptat

 
Comentarii








Cele mai recente postari