Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:02 26 01 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală „Ceea ce leagă pe toţi membrii unui partid nu este decât interesul comun ce au toţi de a aranja cu ajutorul statului interesele lor personale” („Deșteptarea Dobrogei”, 1912)

ro

09 Nov, 2020 00:00 2200 Marime text

În spațiul românesc au existat mai multe publicații cu titlul „Deșteptarea” (de Huși –  1879-1880; Vaslui – 1876; Focșani – 1871; 1904-1905; Iași – 1882-1884; 1886; 1887; Piatra-Neamț – 1891-1892; Brașov – 1905) sau care conțineau în titlu cuvântul respectiv (Deșteptarea comerțului și industriei române – 1884-1906; Deșteptarea Dobrogei – 1892-1893; Deșteptarea Ialomiței – 1898; Deșteptarea Națională – 1883; Deșteptarea poporului – Cernăuți, 1902-1904; Mizil, 1883; Piatra-Neamț, 1891-1892; Deșteptarea Prahovei – 1882; Deșteptarea Putnei – 1904-1905; Deșteptarea satelor – 1904-1905).

 

După 1878, anul alipirii la țara-mamă, Dobrogea s-a transformat din provincia ținută de otomani în stare de înapoiere, sărăcie, într-un ținut prietenos și prosper. Începuturile presei aici au fost greoaie. Ținutul era locuit de pescari și crescători de animale. Turcii nu permiteau în imperiul lor propaganda prin presă, nici altă religie, nici școli în alte limbi.

În perioada 1878 – 1916, vor vedea lumina tiparului 195 de publicații. Că erau ziare săptămânale sau cotidiene, buletine informative, „expuneri de situațiuni“, monitoare sau gazete științifice, majoritatea acestor publicații au avut o viață foarte scurtă. Multe dintre ele au fost foi politice, organe de partid, care au luptat și au scris pentru anumite idealuri. O parte a reușit, dar cele mai multe s-au stins odată cu eșecurile electorale.

La 22 iunie 1879, apare, oficial, primul ziar dobrogean în limba română. La Tulcea, vede lumina tiparului „Steaua Dobrogei”, un săptămânal sub conducerea lui Basile Brănișteanu, care rezistă până în 1891.

O existență mult mai scurtă, doar de câteva luni, a avut „Deșteptarea Dobrogei” (noiembrie 1892 - august 1893), ziarul fiind reeditat însă zece ani mai târziu ca organ al Partidului Social Democrat. „Deșteptarea Dobrogei. Organ al intereselor locale. Nu aparține niciunui partid. Tulcea. 9 noi.1892-aug.1893. Săptămânal. 48x33. 25 bani/nr., 12 lei/an. Director: I.E. Manolescu. Tip. Romana – Tulcea”.
 
Cu același titlu „Deşteptarea Dobrogei”, subintitulat „Organ al Partidului Social-Democrat”, a apărut, într-un singur număr, la 4 noiembrie 1912, la Constanţa (redacţia: Piaţa Amzei-Bucureşti; a fost tipărit la Tipografia „Aurora" din Constanţa); apariţia a fost prilejuită de campania pentru alegerile parlamantare din noiembrie 1912, primele la care au participat şi dobrogenii.
 
Vă prezentăm astăzi, când se împlinesc 128 de ani de la apariția primului număr al ziarului „Deșteptarea Dobrogei”, la Tulcea, un articol datat 4 noiembrie 1912, deci din ediție reeditată, așa cum a fost el găsit de istoricul Stoica Lascu și cuprins în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”.

„CANDIDAŢII LOR ŞI CANDIDAŢII NOŞTRI

Partidele noastre politice sunt nişte asociaţii de oameni de afaceri.
Ceea ce leagă pe toţi membrii unui partid nu este decât interesul comun ce au toţi de a aranja cu ajutorul statului interesele lor personale.

Deci nu trebue să ne mirăm dacă în fixarea candidaturilor în Dobrogea partidele politice s'au inspirat de consideraţii personale fără să se gândească un singur moment la interesele populaţiei Dobrogene.
Cine sunt de pildă, candidaţii lor la col. I de Cameră ?

E de prisos să-i enumărăm, fiindcă toţi fără deosebire de culoare politică, nu s'au distins prin nimic folositor poporului faţă de populaţia dobrogeană.

Cine sunt candidaţii la colegiul al II-lea?

Nu ne oprim asupra candidaturei d-lui C. Sari, ca independent care n'a avut alt rol decât să secondeze opera poliţienească a prefecţilor - Vârnav în deosebi - care îi dădea subvenţiuni pentru ziarul lui.

Candidatura d-lui Sari este o insultă la adresa corectitudinei politice şi a cinstei personale a alegătorilor.

D-l Radovici, avocat şi candidat independent, cât şi d. Dobias, candidatul guvernului, au aceasta comun ca, la fel cu popoarele tinere, n'au istorie, dacă nu considerăm ca evenimente istorice de mare însemnătate supărarea d-lui Radovici cu Partidul Liberal şi protecţia personală de care se bucură d-l Dobias pe lângă şefii takismului.

Corpul electoral însă n'are menirea să consoleze pe postulanţi la deputăţie, înşelaţi în speranţele lor, nici n'are menirea ca voturile lui să servească şefilor takişti ca să răsplătească cu ele servicii personale.

Conştiinţa noastră de cetăţeni să revoltă numai la ideia că noi, alegătorii, suntem trataţi cu atâta dispreţ şi că servim ca un fel de zestre guvernanţilor.

 

DESCARCĂ INTEGRAL CARTEA ÎN FORMAT PDF

Alegătorii din Dobrogea n'au suflete de sclavi şi ei vor răspunde la ofensa ce li se face retrimiţând pe d-l Dobias, candidatul guvernului la biuroul său de avocat.

Partidul Naţional Liberal pe care îl reprezintă are însă istoria şi trebue adăugat una foarte tristă şi foarte bine cunoscută de Dobrogeni.

Nimeni dintre noi nu poate uita politica plină de răutate şi de ura ce acest partid a avut împotriva dobrogenilor. Nimeni nu poate uita teroarea albă, prigonirile sălbatice, schingiuirile, bătăile în beciurile poliţieneşti din Constanţa, care era regula subprefecţilor liberali.

Nimeni nu poate uita legea deposedărilor, care a sărăcit mii şi mii de ţărani, nimeni nu poate uita legea schiloadă pentru acordarea drepturilor politice, care din mijloc de emancipare a dobrogenilor s'a transformat într'un mijloc de prigoniri şi de şantaj.

Este o dovadă de o rară îndrăzneală faptul că liberalii pun candidaţi în Dobrogea.

Ei n'au drept să apeleze nu numai la populaţia autoctonă din Dobrogea, pentru care au avut numai neîncredere şi insulte, dar nici populaţia română propriu zisă, interesele căruia a fost tot aşa de compromise prin politica de ură a liberalilor”.

 
#citește mai departe în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei”.
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Noii candidați în Consiliul comunal Tulcea „făgăduesc să scoată orașul din mocirla mandatelor personale“
 
Comentarii